Prieteni cu liliecii

Sunt veritabile “insecticide naturale”, consumă cantităţi uriaşe de insecte dăunătoare şi pot vâna între 600 şi 1.000 de ţânţari doar într-o oră. Au aflat asta peste zece mii de copii şi profesori din judeţele Hunedoara, Alba şi Bihor, în cadrul unui proiect care vizează ocrotirea liliecilor şi răspândirea de informaţii despre viaţa acestora. 

Puţine mamifere sunt atât de rău privite de oameni precum liliecii. Majoritatea oamenilor se feresc de „şoriceii zburători”, iar creaţia populară românească abundă în exemple negative. Aşa a ajuns micuţul liliac să fie înconjurat de o aură deloc frumoasă, deşi nimic din descoperirile cercetătorilor nu confirmă aceste temeri. Este unul dintre motivele pentru care o mână de entuziaşti hunedoreni, membri ai Clubului Sporturilor Montane din Hunedoara, au gândit proiectul „Protecţia liliecilor – factor determinant în combaterea biologică a dăunătorilor”. Derulat în intervalul august 2011 – mai 2012, proiectul s-a adresat elevilor de gimnaziu din 53 de şcoli din judeţele Hunedoara, Alba şi Bihor.

Proiectul s-a derulat în mai multe etape: formarea profesorilor din şcolile partenere, informarea elevilor cu privire la importanţa liliecilor, lansarea în şcoli a concursului „Liliecii – de la mit la realitate!” şi s-au realizat materiale informative. „Un produs original al proiectului este cartea «Ne jucăm cu Lili», care cuprinde cele mai bune creaţii ale elevilor participanţi la concurs – texte literare, desene şi jocuri. O noutate în domeniul produselor educative este DVD-ul cu titlul «Liliecii şi habitatul lor», realizat în format multimedia, pentru a putea stoca atât informaţie ştiinţifică accesibilă elevilor, cât şi o galerie foto şi un material video”, spune Mihaela Sopincean, preşedintele Clubului Sporturilor Montane Hunedoara. Pentru desfăşurarea proiectului, s-au accesat bani de la Administraţia Fondului pentru Mediu. Scopul proiectului este educarea populaţiei pentru protecţia chiropterelor, în minim 30 de comunităţi din apropierea a trei Situri Natura 2000, ca principal factor de combatere biologică a dăunătorilor forestieri şi agricoli.

Iniţiatorii proiectului au vizat zeci de localităţi situate în interiorul sau în apropierea ariilor protejate angrenate în proiect: Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina, Munţii Pădurea Craiului, Cheile Glodului, Cibului şi Măzii.

Proiect de educaţie ecologică

Pentru că cei mai mulţi dintre noi nu cunosc prea multe despre lilieci şi viaţa lor, proiectul de educaţie ecologică a antrenat 10.153 elevi şi 46 profesori din 53 de şcoli din cele trei judeţe. Bine informaţi, elevii au participat şi la un concurs tematic, cu mai multe etape: a debutat în luna octombrie a anului trecut şi, în mai, a fost finish-ul. În Hunedoara, etapa judeţeană a concursului „Liliecii între mit şi realitate” a avut loc la Liceul Teoretic Ghelari, unde s-au înfruntat 12 echipe care au reprezentat fiecare câte o şcoală participantă în proiect. „La etapa finală au venit cei mai entuziaşti copii, cu care am realizat şi concursul de creaţie. Rezultatul sunt aceste două produse educative cu care ne mândrim şi care au ajuns în toate şcolile partenere în proiect, la multe ONG-uri, primării, biblioteci, chiar şi la Biblioteca Naţională a României. DVD-ul este în format multimedia, iar cartea «Ne jucăm cu Lili» cuprinde cele mai inspirate desene ale voastre, povestioare, poezii, ghicitori şi jocuri. Sunt în total 60 de desene şi 42 de texte literare”, a prezentat Mihaela Sopinceanu proiectul în faţa micuţilor participanţi, înainte de a da startul ultimului concurs, care a desemnat marii câştigători. „Finaliştii etapei judeţene, alături de autorii celor mai bune creaţii publicate au fost premiaţi cu o tabără în Parcul Natural Pădurea Craiului.

Coperta cărţii care a rezultat pe parcursul proiectului derulat de membrii Clubului Sporturilor Montane Hunedoara

Tematica taberei a fost cunoaşterea habitatului liliecilor. Nu întâmplător a fost aleasă pentru această activitate comuna Şuncuiuş, din judeţul Bihor, cunoscută pentru numărul mare de peşteri care adăpostesc lilieci”, spune profesoara Mihaela Sopincean, unul dintre cei mai cunoscut speologi ai judeţului: „Cred că până şi la etapa finală, copiii au mai învăţat ceva despre lilieci. Este foarte important că au acţionat ca o echipă, că au cunoscut elevi de la celelalte şcoli. În Alba, locul întâi a fost ocupat cu 20 de puncte, cei din Hunedoara au demonstrat că au învăţat mai multe pentru că au punctaje mai mari. A câştigat cu punctaj «aproape perfect», adică 28 de puncte din 30”. Primele două echipele – cele din Şcoala Generală 9 Hunedoara şi Şcoala Generală Baru-Petros – au câştigat locuri în tabăra oferită de iniţiatorii proiectului.

Lecţii despre lilieci

După concurs, participanţii au vizitat fosta mină Ghelari. Profesorii care i-au însoţit le-au explicat că aceste galerii de mină, rămase în conservare, sunt perfecte ca habitat pentru aceste mamifere atât timp cât acolo nu se mai desfăşoară nicio activitate care să-i streseze pe lilieci. „În luna aprilie, pentru lilieci se termină hibernarea şi urmează o perioadă în care se hrănesc intens pentru că au apărut insectele şi atunci, cum se înserează, liliecii zboară pe lângă case, în parcuri şi păduri, se hrănesc aşa două-trei săptămâni, după care nasc unul sau doi pui şi urmează perioada de maternitate care ţine până la mijlocul lunii august. Rugămintea noastră este să protejaţi liliecii atât pe perioada hibernării, cât şi pe cea a maternităţii. Dacă veţi auzi că, în podurile caselor, sunt cuiburi de lilieci să îi sfătuiţi pe toţi să nu îi deranjeze. Explicaţi-le oamenilor că ei se hrănesc cu multe insecte care nu sunt consumate de păsări în timpul zilei”, i-a îndemnat Mihaela Sopincean pe copii. Câştigătorii erau în culmea fericirii: „Am participat la concursul cu liliecii, am luat premiul I cu 28 de puncte şi am câştigat o tabără în Munţii Apuseni. Ne vom distra cu copiii din alte două echipe din Alba şi Bihor”, spune Luca Andreea Alexandra, una dintre participante.

Şi copiii s-au simţit excelent la tabăra din Suncuiuş, deşi regulile au fost stricte: veseli tot timpul, respectarea programului, stingerea la ora 23, anunţarea părăsirii grupului, fără telefoane la activităţi, concurs de ecologie şi “pariu cu viaţa”. Organizatorii spun că, timp de şapte zile, drumeţiile şi jocurile au constituit „lecţiile în natură” pentru cei 33 de elevi participanţi în tabără, câte 11 din fiecare judeţ. Ei s-au oferit voluntari la realizarea unui traseu tematic despre lilieci şi importanţa lor.

Sute de copii au putut vizita unul dintre habitatele liliecilor (Peştera Bolii), prin intermediul unui proiect care doreşte să mai schimbe din concepţiile populare greşite despre aceste mamifere

Copiii au lucrat la panouri fiecare cum a putut şi ştiut: majoritatea au şlefuit stâlpii pentru panouri, au dat lemnul cu grund împotriva umezelii, le-a vopsit în nuanţe de lemn, apoi profesorii şi cei de la Clubul Sporturilor Montane i-au ajutat să prindă panourile cu informaţii „De ce să ocrotim liliecii” pe stâlpii de susţinere pregătiţi de copii. Traseul cuprinde acum zece panouri informative amplasate în comuna bihoreană Şuncuiuş, între bariera Bîlnaca şi Peştera Ungurul Mare pentru a contribui la îmbunătăţirea infrastructurii informativ-educative a zonei. Ultimele zile ale taberei au fost rezervate vizitelor în peşterile Vadu Crişului şi Ungurul Mare şi iniţierii în alpinism, când copiii au primit lecţii de escaladă pe un perete vertical de stâncă, echipaţi corespunzător, cu echipament şi cască.

Liliecii, răpitorii de insecte

Liliecii, chiroptere pentru oamenii de ştiinţă, sunt mamiferele cele mai puţin cercetate, în comparaţie cu alte grupe de vertebrate. Specialiştii au descoperit că sunt perfect adaptaţi la zbor, prin biologia lor interesantă, că au un rol important în combaterea insectelor dăunătoare culturilor şi prin producţia de guano. Dacă pentru Victor Hugo, liliacul personifica ateismul, Leonardo da Vinci s-a inspirat din aripile mamiferului pentru modelul maşinii sale zburătoare.

Liliecii sunt singurele mamifere capabile să execute un zbor îndelungat şi susţinut şi duc o viaţă nocturnă. Faţă de alte mamifere, chiropterele rămân bine ascunse, pentru că sunt lipsite de comportamentul de constructori şi nu îşi trădează prezenţa prin galerii sau culcuşuri. Datele adunate de biologi arată că Ordinul Chiroptera cuprinde mai mult de 950 specii şi că toţi liliecii care trăiesc în România şi în Europa sunt insectivori şi pot consuma gândaci, muşte, ţânţari, fluturi, coropişniţe, lăcuste, păianjeni, ploşniţe, viespe, furnici sau călugăriţe. Fiecare specie de liliac consumă alt tip de insecte.

Acumulările de excremente de la lilieci în amestec cu argila devin guano, un excelent îngrăşămant natural, bogat în fosfor şi azot. Ecolocaţia – sistemul de orientare a liliecilor – a oferit oamenilor modelul construirii unor aparate utilizate de persoanele cu grave deficienţe de vedere.