Cetăţile dacice, în viziunea Diaconu

Alt ministru al Culturii, altă soluţie pentru cetăţile dacice din Munţii Orăştiei. Proiectul înfiinţării unei rezervaţii arheologice pentru siturile UNESCO pare decedat fără posibilitate de resuscitare, după ce noul ministrul al Culturii, Mircea Diaconu, a vizitat Sarmizegetusa Regia, fosta capitală dacică. Dacă foştii guvernanţi ar fi preferat ca totul să fie administrat de specialişti în domeniu, Mircea Diaconu susţine “descentralizarea” şi înclină să lase cetăţile la decizia autorităţilor judeţene. 

Mircea Diaconu admite că încă nu cunoaşte problema cetăţilor dacice în detaliu, dar promite o rezolvare în două-trei săptămâni

“Le-am dat un termen de două săptămâni, o să merg la Bucureşti că acolo sunt comisii, îi adun iar pe toţi şi încui uşile. Îi las pe toţi să se certe şi să găsească soluţia. Soluţia, după mine, este să-şi facă fiecare meseria, că fiecare se bagă în treaba celuilalt şi îl încurcă sau zice: “numai eu ştiu, tu nu ştii”. O să le cer să-şi facă fiecare meseria, adică unii să sape, să caute piatră cu piatră unde trebuie, că nu pot peste tot aici, că spaţiul este imens. Între timp, alţii să asfalteze, alţii să facă poteci, treceri şi alţii, mult mai mulţi, copii, oamenii, să vină cum pot aici să se închine, că asta e vatra românească”.

Întrebat dacă va reuşi să îşi impună viziunea, ministrul a răspuns: “O să-i conving, că am auzit că sunt ministru…”. După ce preşedintele CJ, Mircea Ioan Moloţ, a făcut lobby pentru preluarea siturilor, ministrul pare decis şi convins că propune pentru cetăţile dacice cea mai bună soluţie – descentralizarea: “Eu sunt partizanul descentralizării şi asta trebuie să funcţioneze şi în astfel de subiecte şi asta o să spun puternic la masa rotundă”.

Şi nu doar administrarea trebuie să ajungă la judeţ, pentru că ministrul crede că până şi piesele arheologice descoperite aparţin hunedorenilor: “Ce a aparţinut unei zone, trebuie să rămână pe aici. Sunt o mulţime de lucruri fabuloase din România care se află la muzeele din Moscova, de la Moscova, multe lucruri sunt la Berlin, cum din Egipt cele mai frumoase lucruri sunt la Londra. Nu mi se pare deloc corect. Dacă ceva a aparţinut unui loc, este bine să rămână pe locul acela”. Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei au intrat în 1999 în patrimoniul mondial UNESCO. De atunci însă autorităţile centrale nu au reuşit să facă ceva relevant pentru aceste situri importante. Au curs proiectele, dar nimic nu a fost finalizat.

Arheologii au nevoie de sprijin

Precum colegii săi care se perindă de zeci de ani la şefia Culturii, ministrul a găsit la Sarmizegetusa Regia un sit la care se ajunge greu, un monument aflat în patrimoniul mondial UNESCO care nu are nici ghid permanent, nici pază şi este un loc unde toată lumea face ce vrea pentru că nu există nimeni care să-i oprească: “Până acum, aici s-a întâmplat tot ce nu trebuia să se întâmple. Principalul vinovat pentru ce se întâmplă acum este Ministerul de Interne, care în 2000 trebuia să creeze structurile care ar fi trebuit să protejeze situl care trebuie ferit de oameni, de bande de nebuni care fac sex pe Soarele de Andezit ca să-l nască pe pruncul sfânt. Din 2008, s-a desfiinţat poliţia de patrimoniu, iar munca arheologilor lasă de dorit din punct de vedere cantitativ. Calitativ, jos pălăria pentru arheologii de la Cluj ”, a declarat Vladimir Brilinsky, vicepreşedintele societăţii “Renaşterea Daciei”, la un post de televiziune. Chiar şeful de şantier arheologic, profesorul universitar Gelu Florea, a reconstituit vechea cetate regală pentru ministru şi i-a făcut ghidaj în cetate.

O splendoare a antichităţii distrusă de furia romanilor şi acum de indolenţa statului: “În aceste ziduri, se văd urmele templelor dacice, pentru că romanii le-au construit cu piese luate de acolo. Acuma zidurile arată ca dracu. Cei care le-au reconstruit în secolul trecut, au folosit calcar de proastă calitate”. Mai jos, la intrarea în incinta sacră, Gelu Florea a încercat să-l facă pe ministru să vizualizeze vechea cetate: “Cele două terase, cu temple şi marele sanctuar erau încinse de nişte ziduri de piatră imense de calcar, care să le susţină şi să şi dea un aspect grandios.

Pentru cetăţile dacice pare-se că se schimbă planul, însă desele schimbări de planuri (şi de miniştri) nu le-au priit aproape deloc în ultimii 20 de ani

Templele acestea patrulatere sunt foarte stranii, nu există prea mult spaţiu util în interior – o cameră unde să fie ceva – să te gândeşti la o statuie a zeului. Probabil că a existat, dar nu ştim cum arătau”. Aşa că arheologii au nevoie urgentă de bani pentru cercetare.

Judeţul vrea cetăţile

Situl de la Sarmizegetusa Regia este imens, ultimele cercetări arată că se desfăşoară pe aproape 400 de hectare de teren plan, suprafaţă din care nici 5% nu este cunoscută din cauza lipsei de finanţare a cercetărilor. Nici nu e de mirare că şi acum siturile dacice sunt încă un mister. După vizită, ministrul a cerut şi altfel de explicaţii: “Am întrebări tehnice. Vreau să vă spun că cetăţile dacice sunt urgenţa numărul unu şi vreau să ştiu de ce îşi fac unii autostrăzi personale ca să-şi facă vile şi aici nu este o potecă?”. Şi nu doar accesul şi amenajarea sitului sunt probleme: “Aici tot arealul trebuie curăţat de copaci”. Asta înseamnă că schimbarea legislaţiei şi obţinerea de “derogări” de la statutul de parc natural al zonei: “Se devastează pădurea pe sute de hectare şi nu e nicio problemă, aici unde putem să scoatem la iveală ruinele, nu putem face nimic. Când a venit fostul ministru, Kelemen Hunor, mi-am făcut cruce şi am zis: «Doamne, poate rezolvă un ungur ce n-au rezolvat atâţia români». Nu a făcut-o. Sper să se rezolve acum această problemă, pentru că ştiţi mai bine decât mine că se apropie ultima perioadă de atragere a fondurilor europene. Dacă o ratăm şi pe asta, e gata”, spune Mircea Moloţ, care mai are o mare nemulţumire: “Noi stăm pe un munte de aur unde, tot ce s-a scos, s-a dus la Cluj, la Bucureşti, eu aici vreau turiştii”.

Şi se pare că ministrul a plecat către minister convins că siturile trebuie să revină comunităţii locale: “E o problemă gravă: cine răspunde de acest spaţiu şi cine-l exploatează că, de multe ori, cineva răspunde, altcineva îl exploatează şi altul se laudă cu el. Trebuie să facem puţină ordine în acest subiect”. Ministrul a ajuns în judeţ vineri, 25 mai, cu prilejul şedinţei aniversare organizată cu ocazia împlinirii a două decenii de existenţă a Consiliului Judeţean. Mircea Diaconu a primit de la şeful judeţului, Mircea Ioan Molot, o sica dacică cu mesajul: “O asemenea sica a fost folosită de Regele Decebal pentru a-şi lua viaţa…”, mesaj care a stârnit zâmbete celor din sală, un participant chiar glumind: “Să nu lăsaţi judeţul orfan, domnule ministru!”