Colţul cultural: Castelul Corvinilor – ieri şi azi

Vineri începe la Hunedoara, la Castelul Corvinilor, o manifestare culturală care se doreşte a fi o promovare a edificiului istoric prin prezentarea tradiţiilor în forma lor autentică. Olari, dogari, sculptori în lemn, creatori de instrumente, producători de virşli de la Brad şi Sălaşu de Sus, ansambluri medievale, folclorice, cavaleri şi domniţe, cântăreţi interesaţi de sonorităţile muzicii lăutăreşti din vremea lui Anton Pann, dansatori sau, altfel spus, artişti care vor da viaţă unor momente tradiţionale specifice din secolul al XVI-lea încoace. Încerc să vă stârnesc interesul cu informaţii despre câteva grupuri care vor evolua în zilele următoare la Castelul Corvinilor. 

Vineri, 8 iunie 2012,va evolua la Hunedoara, în prima zi a primei ediţii a festivalului “Castelul Corvinilor – ieri şi azi – leagănul unei comunităţi” grupul “Einuiea” din Bucureşti. Pe scena din faţa castelului, “Einuiea” va prezenta un program inedit, având-o ca solistă pe soprana Cristina Radu, de la Opera Română din Braşov. Este vorba despre o selecţie de piese din culegerea “Spitalul amorului” a lui Anton Pann şi de sonorităţile specifice muzicii lăutăreşti care se făcea auzită prin târgurile româneşti din secolul al XVIII-lea. Tot vineri, concertează grupul hunedorean “Huniadi Cantores”, care împlineşte cinci ani de activitate, cu multe concerte la activ.

Înfiinţat în decembrie 2006 de către Mircea Goian, grupul urmăreşte să promoveze imaginea Castelului Huniazilor şi să popularizeze legende din istoria locului prin prezentarea de lucrări muzicale din perioada Renaşterii, epocă în care şi viaţa la castel a avut o strălucire specială. Repertoriul grupului Huniadi Cantores cuprinde lucrări scrise pentru regi, regine, prinţi, dar şi pentru oamenii săraci. Din 2006 şi până în prezent, Huniadi Cantores a oferit publicului trei proiecte: Menestrelii de la Castelul Corvinilor – legende, Renaissance Dances and Fantasias şi Renaşterea în Transilvania.

În aceaşi seară, ansamblul “Făeragul” din Certej evoluează pe scena instalată în curtea exterioară a Castelului Corvinilor, aducând în faţa celor interesaţi cântece şi dansuri tradiţionale din judeţul Hunedoara.

Sâmbătă, iubitorii muzicii bune vor putea urmări evoluţia grupurilor hunedorene, Corvinia şi Cimpoierilor din Transilvania. După o evoluţie apreciată la festivalul medieval de la Alba Iulia, hunedorenii se pregătesc asiduu pentru recitalurile pretenţioase de acasă. Cavalerii şi domniţele de la Ordinul Cavalerilor de Hunedoara şi Ordinul Cavalerilor din Ţara Bârsei vor face demonstraţii şi reconstituiri istorice, evoluţia lor culminând cu o spectaculoasă animaţie cu foc, ce va fi prezentată după lăsarea întunericului.

Duminică, concertele vor fi susţinute de muzicienii de la ansamblul bucureştean “Trei Parale”, ce grupează tineri orăşeni atraşi de muzicile vechi specifice spaţiului carpatic, alăturând muzicilor tradiţionale româneşti şi pe cele ale altor popoare ce trăiesc aici (evrei, ţigani etc.). În demersul de reconstituire a acestui univers muzical, membrii grupului “Trei parale” se sprijină în primul rând pe transcripţiile de epocă pe care Anton Pann – psalt şi teoretician al muzicii bizantine – le-a adunat în câteva volume numite “Spitalul Amorului”.

Se adaugă apoi: expediţii prin sate şi lucrul cu diverşi muzicanţi bătrâni, audierea unor înregistrări vechi de teren realizate de Constantin Brăiloiu, scotocirea prin diverse culegeri de folclor muzical. În aceeaşi seară vor evolua pentru spectatorii ce vor fi prezenţi soliştii Ana Almaşana Ciontea, Bogdan Toma, Daniela Târnăuceanu, Andra Zepa şi echipa de dansatori “Haţegana”. Momentele autentice vor fi completate de ansamblul folcloric “Cununa Grâului” al Căminului Cultural din Hărţăgani. “Cununa grâului” este de fapt o legătură care se trece prin sat după ce omul a terminat de secerat. Sătenii îl asteaptă pe purtătorul cununii la porţi cu găleţi cu apă cu care îl stropesc pentru belşug în anul ce vine. Acum, sătenii “lucrează” la reînvierea clăcilor şi şezătorilor într-o sală special amenajată în Căminul Cultural din Hărţăgani. Grupul are şi o echipă de juniori, pregătiţi de o educatoare din sat. Asa au ajuns muierile din sat să işi readucă aminte de vechile vorbe şi cântece, au scos costumele din lădoi şi au pornit să arate tinerilor cum se lucra mai demult şi cu cât drag trudeai deasupra ţarinei.

Cred că sunt destule motive ca să vă faceţi timp liber şi să veniţi până la impozantul castel să-l sărbătorim cum se cuvine. Şi încă nu am spus nimic despre meşteşugarii ce vor prezenta obiecte aflate în gospodăriile tradiţionale şi modul cum se realizează ele, expoziţii cu tematică istorică, etnografică sau filme turnate în Castelul Corvinilor. Dacă am reuşit să vă stârnesc curiozitatea, haideţi în acest final de săptămână la festival, ca să aflaţi câte ceva despre timpuri demult apuse. Este important să nu uităm.