Angajatorii hunedoreni, dezinteresaţi de facilităţile pentru tineri

Deşi statul le oferă patronilor hunedoreni şansa de a obţine subvenţii pentru a angaja tineri sau pentru a-i profesionaliza la locul de muncă, puţini patroni sunt interesaţi de acest lucru. Numărul cererilor pentru subvenţionarea tinerilor “sezonieri” a scăzut de peste 15 ori în numai trei ani, iar de legea uceniciei s-a interesat o singură firmă. 

Patronii hunedoreni care angajează elevi şi studenţi, pe perioada vacanţei, pot primi de la stat un ajutor financiar de 250 de lei pe lună. Firmele primesc banii pe o perioadă de maximum 60 de zile lucrătoare pe an pentru fiecare angajat. În cazul tinerilor cu vârste de până la 18 ani, contractul individual de muncă încheiat poate avea o durată de 6 ore pe zi. Norma întreagă, în acest caz, este de 30 de ore pe săptămână. Pentru a beneficia de acest ajutor, angajatorii trebuie să încheie o convenţie cu Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Hunedoara (AJOFM) în termen de 30 de zile de la data angajării elevilor şi studenţilor, iar banii acordaţi patronilor care angajează tineri pe perioada vacanţei provin din bugetul asigurărilor de şomaj.

Cu toate acestea, şeful AJOFM Hunedoara, Vasile Iorgovan Velichi, spune că patronii hunedoreni care au apelat la ajutorul instituţiei pe care o conduce pentru a obţine sumele amintite pot fi număraţi pe degetele de la o singură mână. Astfel, dacă în 2008, la un an după apariţia legii, au fost încheiate 35 de convenţii, în anul următor numărul acestora a ajuns la 10, pentru ca în 2011 numărul solicitărilor să ajungă la numai două!  “S-ar putea ca patronii să nu fi ştiut, deşi noi am încercat să facem publicitate pe tot ce înseamnă partea asta. Ce e clar e că nu a fost interesul dorit de noi”.

AJOFM suportă 30 la sută din salariu

Patronii ar trebui să ştie că pot să încheie convenţiile cu noi în termen de 30 de zile după ce angajează persoana respectivă, deci au la dispoziţie un interval de timp destul de generos. Mai mult, ei nu trebuie să vină până la Deva, ci se pot prezenta la orice agenţie din teritoriu pentru a încheia convenţiile, iar noi plătim începând de la data de la care a fost angajat omul jumătate din indicatorul social de referinţă”, explică Iorgovan. El adaugă că angajatorii ar putea fi speriaţi de rapotările care trebuie făcute către AJOFM Hunedoara, însă adaugă că, în acest caz nu poate fi, totuşi, vorba de birocraţie.

“E vorba doar de un tabel nominal şi un stat de plată, pentru că şi noi trebuie să avem o justificare pentru banii aceştia. Noi am făcut publicitate, am mers şi în şcoli şi în facultăţi, astfel încât şi elevii, şi studenţii să ştie – în momentul în care merg să se angajeze pe perioadă determinată, în cazul vacanţelor de vară, în general – că angajatorul lor poate beneficia de aceste facilităţi. În cazul în care patronul nu ştie, chiar tinerii pot fi cei care să-l informeze că poate primi aceste subvenţii”, adaugă Iorgovan. El mai spune că un alt motiv pentru care angajatorii hunedoreni nu apelează la ajutorul oferit de stat ar fi valoarea sumei respective: doar 250 de lei, în condiţiile în care salariul minim pe economie este, în acest moment de 700 de lei, iar restul trebuie suportat de patron. În plus, unele dintre firmele care au cerut şi au primit bani de la stat s-au închis, pur şi simplu, sau au optat pentru varianta angajării de persoane adulte, în care patronii ar avea mai multă încredere, graţie experienţei acestora.

Legea uceniciei, aproape inaplicabilă

Aceeaşi situaţie apare şi în cazul legii uceniciei, lege de care pot beneficia tinerii în vârstă de până la 25 de ani. Deşi patronii hunedoreni au avut timp de mai mulţi ani la dispoziţie facilităţile oferite pentru profesionalizarea tinerilor, cu un ajutor de la stat, abia acum o firmă a solicitat sprijinul AJOFM pentru 20 de angajaţi. “Este vorba despre o firmă din Brad, al cărei administrator a vrut, iniţial, să încheie o convenţie pentru 20 de angajaţi, dar în cele din urmă a fost nevoit să concedieze din personal, aşa că au mai rămas doar 10. Potrivit legii, angajatorul poate desemna un maistru sau lector, iar pentru fiecare ucenic AJOFM plăteşte câte 300 de lei, adică 60 la sută din indicatorul social de referinţă, pe perioada şcolarizării”, explică şeful Agenţiei. Potrivit acestuia, un maistru de ucenicie sau un lector pentru ucenici este foarte greu de găsit şi nu este plătit, fiind necesar ca acesta să fie scos din producţie, ceea ce poate creea cheltuieli suplimentare sau poate cere noi angajări.

În plus, la sfârşitul programului de practică, angajatorul trebuie să plătească examenul de competenţe, însă nu există centre de competenţă. “Nu prea au fost dezvoltate astfel de centre în România”, menţionează Iorgovan. Mai mult, angajatorii nici nu au certitudinea că persoanele care ar fi beneficiat de un asemenea program ar fi rămas în firmă sau, cel puţin, în domeniul de activitate respectiv. Directorul AJOFM mai spune că, potrivit legii uceniciei, practica la locul de muncă se desfăşoară pe trei nivele şi poate dura de la unul, la trei ani, în timp ce cursuri similare oferite de AJOFM, însă numai pentru şomeri, se întind pe parcursul a 360 , 720 sau cel mult 1080 de ore. Patronii care au angajaţi şi vor să-i înveţe meserie pot să apeleze şi la sesiunile de formare POSDRU, care organizează cursuri de calificare la locul de muncă, mult mai scurte ca durată în comparaţie cu cursurile pentru ucenici, destinate tocmai persoanelor care sunt angajate, dar nu au calificarea necesară.