Primăriile raportează verdeaţa ca pe vremea lui Ceauşescu

Potrivit statisticilor, în 20 de ani, suprafeţele verzi din zonele urbane ale judeţului au crescut cu 120 de hectare. Autorităţile pun această “înverzire” a localităţilor hunedorene pe seama modificării planurilor urbanistice generale (PUG). Cu toate acestea, aşa cum majoritatea hunedorenilor observă, suprafeţelor verzi existente nu li s-au adăugat altele noi, aşa că îmbunătăţirea situaţiei este doar o realitate pe hârtie. 

Majoritatea primarilor din judeţ au majorat “din pix” suprafeţele de zonă verde ale oraşelor pe care le-au administrat sau încă le administrează

În condiţiile în care numărul de maşini este în creştere, iar lucrările de modernizare a infrastructurii sau cele de asfaltare ne umplu zilnic de praf, zonele verzi din parcuri, grădini şi scuarurile din jurul blocurilor sunt singurele bariere anti-poluare care ne mai protejează sănătatea. Legea prevede ca fiecare hunedorean să dispună de un minimum de 20 de metri pătraţi de zonă verde.

Mai mult, de la anul, suprafaţa verde pentru fiecare hunedorean va trebui să ajungă la minimum 26 de metri pătraţi, însă unele dintre primării au chiar şi de 20 de ori mai puţin spaţiu verde, în comparaţie cu cerinţele legii, iar soluţii reale nu se întrevăd.

Fosta directoare a Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara (APM), Georgeta Barabaş, actualmente consilier delegat al Ministrului Mediului, a declarat că primăriile au apelat la tot soiul de “inginerii”, mai mult sau mai puţin ortodoxe, pentru a creşte suprafaţa verde pe hârtie. Printre acestea s-au numărat transferul unor zone periferice din extravilan în intravilan sau luarea în considerare, ca zone verzi, inclusiv a cimitirelor din localităţile hunedorene. Potrivit autorităţilor, printre oraşele care stau cel mai prost la capitolul zone verzi se numără Aninoasa, dar şi municipiul reşedinţă de judeţ.

Potrivit statisticilor naţionale, în ultimele două decenii, volumul spaţiului verde a crescut cu peste 360 de hectare. Cele mai mari creşteri le-a înregistrat judeţul Galaţi, cu o majorare a zonelor verzi de aproape 450 de hectare, judeţul Hunedoara fiind abia pe locul şapte, la nivel naţional. La polul opus, zonele verzi s-au diminuat drastic în Constanţa şi Bucureşti (peste 450, respectiv 350 de hectare în minus).

Derogări şi transferuri în intravilan

Reprezentanta Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, Lucia Costinaş, spune că creşterea suprafeţei de zone verzi din localităţile hunedorene se explică numai prin modificarea planurilor urbanistice generale. “În acest moment au documentaţia depusă pentru modificarea PUG-urilor oraşele: Călan, Simeria, Orăştie, Petroşani şi Vulcan, dar şi comunele Teliucu Inferior, Romos, Beriu şi Ilia. Pentru municipiul Deva solicitarea a fost anulată de agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara, pentru că nu s-au făcut completările necesare la timp, aşa că administraţia locală din Deva trebuie să depună din nou documentaţia necesară”, explică Lucia Costinaş. Legea 350 din 2001 stabileşte că un plan urbanistic general are un caracter director şi că trebuie actualizat la 5 sau 10 ani, în funcţie de dezvoltarea localităţii. PUG-ul cuprinde prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la evoluţia în perspectivă a localităţii, traseele coridoarelor de circulaţie şi direcţiile de dezvoltare funcţională în teritoriu.

Conform legii, planurile urbanistice generale determină norme pe baza cărora se elaborează mai apoi planurile urbanistice zonale şi apoi cele de detaliu. Planurile urbanistice zonale stabilesc obiectivele, acţiunile, priorităţile şi reglementările de urbanism pentru utilizarea terenurilor şi conformarea construcţiilor, în funcţie de construcţiile existente în zonă. Legislaţia în domeniul urbanismului permite, însă, şi derogări de la prevederile privind planurile urbanistice. Specialiştii spun că prevederile urbanistice legale, cu posibilitatea introducerii unor derogări, este specifică, mai degrabă, sistemului italienesc, în timp ce în statele din Vestul Europei planurile urbanistice generale stabilite pentru 10 ani sunt respectate cu stricteţe.

Arhitecţii precizează că derogările au şi un aspect pozitiv: dacă nu s-ar mai face nicio derogare, modificările în ceea ce priveşte spaţiul urban ar deveni imposibile, chiar şi acolo unde ele sunt absolut necesare. Pe de altă parte, preţurile mari ale terenurilor intravilane i-au determinat pe oamenii de afaceri şi companiile pe care le reprezintă să opteze pentru terenuri care acum 20 de ani erau considerate suprafeţe agricole, fiind acoperite cu diverse culturi. Experţii adaugă că problema numărul unu a urbanismului rămâne însă transferul terenurilor din extravilan în intravilan.