Colţul cultural: Cvartetul “Eisenmarkt”

Peste tot mişună plagiatorii. În vremurile acestea pline de doveditori şi dovediţi, ce a mai rămas imaculat? În cultură, pe lângă texte pline de con-ţinut inspirat, se mai fură şi ideii. Ce nu se poate fura este cântatul efectiv, practic şi direct în faţa publicului. Adică, pe faţă. În vremurile în care peste tot mişună plagiatorii a mai aparut un cvartet. 

Cvartetul “Eisenmarkt” a apărut la Hunedoara, aşa cum arată şi numele şi vine să deservească o idee culturală inspirată dintr-o perioadă celebră: barocul. După deschiderea economică, ştiinţifică şi culturală din Renaştere, urmează pentru o sută şaizeci de ani o perioadă de şlefuire şi dezvoltare a descoperirilor fascinante de până atunci. Stilul baroc a marcat o etapă importantă în arhitectură, dans, filosofie, mobilier, muzică, literatură, pictură, sculptură şi teatru, pornind tot din Italia.

Fiind vorba acum despre muzică, trebuie să-i amintesc pe titanii care au marcat stilul baroc, harul dumnezeiesc al creaţiei fiind simţit atât de către public, dar mai ales de muzicienii care interpretează lucrările lor: Johann Sebastian Bach, Antonio Vivaldi, Georg Friedrich Handel, Arcangelo Corelli, Georg Philipp Telemann, Jean-Baptiste Lully fiind compozitorii cei mai de seamă. Ei au desco-perit şi creat noi forme de exprimare, un pas înainte spre stilurile ce au urmat apoi: clasic, romantic, modern. Atunci a apărut Opera, o combinaţie între poezie şi melodie ce a purtat numele la început de monodie, dezvoltându-se apoi prin contribuţia lui Giuseppe Verdi, Wolfgang Amadeus Mozart, Georges Alexandre César Léopold Bizet şi alţi. Dar ceea ce reprezintă emblema stilului baroc sunt formele muzicale ale muzicii instrumentale: dansuri — bourreé, menuet, hornpipe, air, allemande, courante, sarabande, gigue, suite de dansuri, basso continuo, bas, fugă, preludiu, tutti, sonata, concerto.

Sunt câteva informaţii care se învăţau şi la şcoală, muzica fiind cuprinsă în programa şcolară în vremuri în care cultura generală avea un rol important în formarea tinerilor. Din păcate, astăzi cei care (de)structurează sistemul de învă-ţământ, consideră că trebuie sprijiniţi maneliştii, eliminând învăţarea cunoştinţelor muzicale şi lăsând generaţii în-tregi la cheremul inculţilor şi al promotorilor prostulul gust. Sunt vinovaţi toţi cei care în ultimii douăzeci de ani au semnat hotărâri şi ordine ce au dus la această situaţie. Sunt vinovaţi toţi cei care în ultimii de ani nu au făcut nimic pentru a salva de la incultură generaţii întregi şi mă refer aici la cei care lucrează în sistemul de învăţământ, cultură, dar în mod special la mass media. Aşa că apariţia unui cvartet la Hunedoara, chiar dacă este o picătură într-un ocean, este… ceva.

Apărut ca cerinţă într-un proiect despre perioada barocului, grupul se pregăteşte asiduu pentru primele concerte ce vor avea loc în lunile iulie şi august la Sibiu. Repertoriul cvartetului “Eisenmarkt” cuprinde lucrări importante din creaţia compozitorilor pe care i-am numit mai sus, sonate, concerto, canon şi giga, de o frumuseţe rară, ce reprezintă o lume normală şi care transmit o linişte şi armonie atât de căutată şi de greu găsite astăzi. Teme-rarii muzicieni care formează cvartetul “Eisenmarkt” sunt: Răzvan Anemţoaiei – vioară, Aranka Babos – oboi, Mircea Goian – violoncel, Mariana Onţanu – clavecin. Despre aventura lor voi reveni cu alte informaţii.