Bacalaureatul suspinelor

Absolvenţii de liceu din judeţ nu au ieşit din tiparul naţional al insuccesului la examenul de Bacalaureat. Examenul maturităţii, calificat de către cadrele didactice ca fiind un test de nivel mediu pe care ar trebui să îl promoveze majoritatea elevilor, s-a dovedit “misiune imposibilă” pentru liceenii hunedoreni. Nu mai puţin de şase candidaţi din zece au căzut Bacul, procentul de promovare în judeţ fiind de 36,99%, mai scăzut decât cel de anul trecut, când 39% dintre absolvenţii de liceu au reuşit la Bacalaureat. 

O privire fugară pe tabelele afişate la orice centru de examen din judeţ indică invariabil acelaşi lucru: anul acesta dezastrul de la Bac a fost şi mai mare decât anul trecut

După ce ani la rând Bacul s-a luat uşor, copiind “la Mate şi la Sport”, cum o spun chiar versurile unui cântec îndrăgit de adolescenţi, în sesiunea din 2011, elevii au fost puşi la respect prin măsurile de prevenire a fraudelor găsite de autorităţi. Printre suspine, aceştia au găsit cauza nereuşitei lor: camerele web care dublau vigilenţa profesorilor supraveghetori, intimidându-i pe cei care se aşteptau să fie “păziţi” de acei profesori care ţineau de şase, despre care povesteau colegii lor mai mari. În aceste condiţii “vitrege” şi “neaşteptate”, numărul absolvenţilor din judeţ care nu au luat examenul de Bacalaureat a fost considerabil mai mare decât al celor care au promovat.

Măsurile care nu au dat roade

Rana sistemului de învăţământ a fost oblojită de la începutul noului an şcolar aşa cum s-au priceput instituţiile responsabile. Potrivit inspectorului general – adjunct Marta Mate, anul şcolar 2011-2012 a debutat cu un set de teste de evauare iniţială la toate disciplinele la care se susţine examenul de Bacalaureat. În plus, inspectorii şcolari de la materiile de Bac au monitorizat activitatea din licee, mergând în inspecţii repetate. Începând cu acest an, şi dascălii au beneficiat de pregătire. Profesorii debutanţi au fost implicaţi într-un program de mentorat, astfel încât lipsa lor de experienţă să nu afecteze prestaţia elevilor la examenele finale. Inspectoratul Şcolar Judeţean a asigurat modele de subiecte şi a organizat o simulare a Bacalaureatului, pe care liceenii au luat-o mai mult la mişto.

Aceste măsuri fiind luate, previziunile reprezentanţilor învăţământului hunedorean erau optimiste în privinţa ratei de promovare a Bacalaureatului din 2012. Simularea examenului, organizată în luna mai, a reprezentat, însă, primul semn care prevestea prăpădul ce a urmat, numai un sfert din liceenii prezenţi la “bacul de probă” obţinând notă de trecere. Cu toate că rezultatele afişate duminică relevă un număr de promovaţi mai mare decât cel de la simulare, procentul candidaţilor care au reuşit la Bac este îngrijorător de mic.

Fără interes pentru şcoală

Inspectorul Marta Mate susţine că problema nu începe la liceu, ci în şcoala generală. “Directorii liceelor”, mai ales a celor cu profil tehnic, se plâng că în ultimii ani le-au intrat în clasa a IX-a copii care nu au obţinut note de trecere la Testele Naţionale, copii cu note de 1 şi de 2 la Matematică. În aceste condiţii, în care bazele lipsesc, este foarte greu ca, în patru ani de liceu, să îi aducă pe linia de plutire, mai ales că adolescenţii sunt tot mai egoişti şi mai lipsiţi de respect pentru şcoală şi pentru dascălii din faţa lor”, explică Marta Mate, care este de părere că un examen de treaptă organizat în clasa a X-a ar ajuta la trierea celor care merită diploma de 12 clase. Fără acest examen şi fără examen de admitere la cele mai multe dintre facultăţi, pe profesori nu-i prea rabdă inima să-şi lase elevii repetenţi şi le umflă notele ca în “Bacalaureatul” lui Caragiale.

“Cu toate că numărul corigenţilor de anul acesta este mult mai mare decât al celor de anul trecut, încă există discrepanţe între mediile din liceu şi rezultatele de la Bacalaureat. În primul rând, există o lege care interzice să laşi un elev repetent mai mult de doi ani şi, în plus, există şi o anumită consideraţie faţă de părinţii care i-au crescut pe copii, ce îi îndeamnă pe profesori să-i lase pe elevi să-şi măsoare puterile la examenul final”, declară Marta Mate, oferind o explicaţie la modul în care au terminat liceeul tinerii care nu au obţinut nota de trecere nici la Limba Română.

Eminescu cel plictisitor

Absolvenţii de liceu, care timp de patru ani şi-au făcut de cap şi nu au prea citit altceva decât statusurile de pe Mess sau de pe Facebook, s-au trezit încurcaţi până şi de Eminescu. Cel mai amplu subiect al examenului la Limba Română l-a reprezentat redactarea unui eseu despre o operă studiată din creaţia lui Eminescu, iar liceenii s-au declarat nemulţumiţi de temă. “Cum să ne pice Eminescu?! În primul rând, că nu ne aşteptam să ne dea poezie şi, în plus, Eminescu nu ne plăcea deloc. Ne-am săturat de el.”, se plânge Larisa Rizea, o absolventă care a obţinut totuşi puţin peste nota 5 la Română. Cu toate că profesorii de specialitate susţin că era suficient ca elevii să fie atenţi la ore, pentru a se descurca la această materie, au existat şi elevi hunedoreni care, după 12 ani de şcoală, nu au reuşit să ia nici măcar nota 2 la Limba Română.

Matematica, supliciul elevilor

Ghimpele liceenilor a fost însă Matematica, aceasta fiind disciplina la care au existat cei mai mulţi respinşi şi în acest an. Robert Chiriac este unul dintre ei. Cu toate că s-a descurcat binişor la celelalte probe, tânărul a căzut examenul de Matematică, dar nu a fost surprins. “Sunt puţin dezamăgit, dar mă aşteptam să pic la Matematică. Nu mi-a plăcut niciodată. Am fost la liceu Mate-Info, iar gradul de dificultate al examenului la Matematică de la acest profil e foarte ridicat. Nu-i de mirare că au fost atât de mulţi picaţi”. De frica Matematicii, unii elevi şi-au schimbat profilul tocmai în clasa a XII-a. “Mi-am dat seama că n-am sorţi de izbândă în lupta cu Matematica. Eu vreau o carieră în comunicare, am nevoie de o medie la Bac peste 8, pentru a fi admisă la o facultate din Anglia, deci nu avea rost să-mi pun în pericol viitorul rămânând la Mate-Info. M-am mutat la o clasă cu profil uman şi acum sunt foarte bucuroasă că am reuşit să iau Bacul şi să îmi îndeplinesc obiectivul. În acelaşi timp, îmi pare rău pentru colegii mei care poate au luat note mari la Română, dar au căzut la mate.”, declară Laura Seraficeanu.

Liceul în care nimeni nu ia Bacul

Liceul Teoretic din Ghelari este şcoala în care situaţia Bacalaureatului este cea mai gravă. Este al doilea an consecutiv în care, la sesiunea de vară a examenului de Bacalaureat, niciun absolvent nu reuşeşte să promoveze. Nicolae Cîrstea, directorul unităţii de învăţământ, spune că de vină este instabilitatea cu care se confruntă elevii. “Elevii noştri se confruntă an de an cu schimbări de profesori, de diriginţi. Faptul că suntem în mediul rural şi că iarna accesul la Ghelari este destul de dificil fac adevărate probleme din atragerea şi păstrarea cadrelor didactice, iar schimbările de profesori îi bulversează pe elevi.”, justifică directorul. Nici profilul matematică-informatică al liceului pe care îl conduce nu este unul potrivit din punctul de vedere al profesorului, dar şi al reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar Hunedoara. De aceea, Nicolae Cîrstea face demersuri pentru ca, începând cu anul şcolar următor, să introducă la liceul pe care îl conduce un profil tehnologic, în concordanţă cu nevoile patronilor din zonă.

Lipsesc mai mulţi “domni Trandafir”

Bacalaureatul nu a fost unul al suspinelor pentru toţi absolvenţii hunedoreni. Conştincioşii au obţinut note pe măsura eforturilor lor. Potrivit statisticilor Inspectoratului Şcolar Hunedoara, 196 de elevi au obţinut medii peste 9 şi 452 au luat bacul cu medii cuprinse între 8 şi 9.

Andreea Muscalagiu a reuşit una dintre cele mai bune performanţe din judeţ, având media de Bac 9,81. Tânăra a absolvit ca şefă de promoţie unul dintre cele mai pretenţioase licee din judeţ şi a obţinut nota 10 la cea mai dificilă probă – Matematica M1. Tânăra spune că secretul reuşitei la orice examen este motivaţia. “Pentru mine Bacul a fost o chestiune de ambiţie. Am muncit pentru mine, nu împinsă de la spate, ca să fiu eu mulţumită de rezultat. În continuare, vreau să studiez Informatică la Universitatea de Vest, unde eram deja admisă, datorită rezultatelor obţinute la olimpiadele la care am participat.”, mărturiseşte Andreea. Tânăra crede că rezultatele slabe de la Bacalaureat sunt cauzate, în primul rând, de atitudinea elevilor faţă de şcoală. “În ultimul timp s-a pierdut concurenţa pozitivă între elevi. Mai nou, competiţia e despre cine copiază mai bine, cine învaţă mai puţin, dar se descurcă prin alte mijloace, lipsite de fair-play”, spune absolventa.

Soluţia pe care o vede tânăra pentru a corecta rezultatele slabe ale liceenilor stă în puterea profesorilor. “Profesorii se străduiesc să îi înveţe pe elevi, dar aceştia nu sunt receptivi. Cred că ar trebui să schimbe tactica şi, mai întâi, să îi educe. Dascălii ar trebui să poată să le insufle elevilor dorinţa de a reuşi prin muncă, de a învăţa şi de a evolua ca persoane. Abia apoi ar avea pe cine să înveţe”, este de părere Andreea.