Consiliul Judeţean, o nouă încercare pentru cetăţile dacice

Tema stabilirii unui “stăpân” al cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei revine în actualitate. Asta după ce proiectul iniţiat de fostul prefect de Hunedoara Dezsi Attila a cam fost tras pe linie moartă din cauza ieşirii UDMR de la guvernare şi după ce deja ex-ministrul culturii Mircea Diaconu, care declarase că va găsi “cu maximă viteză” o soluţie, a fost el, ca persoană, scos din Guvern. 

În 2012, turiştii vin la Sarmizegetusa Regia ca la o casă pustie

Consiliul Judeţean Hunedoara propune o variantă aparent mai simplă, iar reprezentanţii instituţiei spun că au şanse ca ideea să fie acceptată atât de Ministerul Culturii cât şi de cel al Mediului, cele două instituţii care s-au tot contrat pe tema cetăţilor în ultimii ani.

Situaţie păgubos de complicată

Vestigiile istorice se află pe teritoriul unui important parc natural (Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina). Ministerul Culturii, teoretic, trebuia să se ocupe de monumente, Ministerul Mediului are în grijă aria naturală protejată, iar autorităţile locale şi judeţene au şi ele o serie de responsabilităţi administrative. Au apărut însă fel şi fel de situaţii confuze. De exemplu, în 2009, când o companie de producţie media dorea să filmeze un spot publicitar la Sarmizegetusa Regia şi dorea să intre cu mai mulţi cai în incinta sacră, a primit aprobare de la Administraţia Parcului. Dacă nu s-ar fi întâmplat ca Adriana Pescaru, membru în Comisia Naţională pentru Arheologie, să se afle atunci, acolo, am fi văzut cai sărind peste ruinele templelor dacice. O altă scenă, tot la Poarta de Vest a capitalei dacice a avut loc în 2011.

Firma desemnată de CJ să repare drumul şi-a spus că ar da bine şi o parcare lângă intrarea în cetate. Până la urmă, vina a căzut atunci pe un “Dorel”, buldozerist. S-a deschis un dosar penal, însă rezultatele cercetărilor nu au fost comunicate nici acum. Mergând şi mai înapoi în timp, exemplele continuă cu situaţii în care copaci căzuţi peste zidurile de la Sarmizegetusa Regia nu puteau fi înlăturaţi decât după proceduri care durau cu lunile sau, cel mai grav, cu repetatele cazuri de braconaj arheologic, scandalul brăţărilor dacice fiind chiar şi acum în actualitate. Toate acestea au fost posibile pentru că nu a existat şi nu există nici acum o instituţie care să managerieze obiectivele istorice.

Se schimbă abordarea

Tiberiu Balint spune că felul în care s-a încercat până acum rezolvarea problemei administrative a cetăţilor dacice este de vină pentru lipsa rezultatelor. El propune o soluţie mai simplă, cel puţin în aparenţă, cu efecte mult mai rapide. Până acum s-au avansat mai multe idei, de la legi speciale propuse, dar netrecute prin parlament, până la crearea unei rezervaţii de genul celei din Delta Dunării, cu dublă componentă, de mediu şi istorică. Ultima idee a fost susţinută ani la rând de guvernarea trecută, însă nu a mai apucat să capete o formă finală. Cele 62 de legi şi acte normative care trebuiau modificate au reprezentat un obstacol şi mai greu de trecut decât orgoliile unor specialişti din cele două ministere implicate.

“Nu are rost să încercăm să preluăm un areal de zeci de mii de hectare, suprafaţă pe care se întinde complexul cetăţilor dacice. Vom cere să preluăm doar zonele monumentelor istorice aşa cum au fost ele delimitate în 1999, când au fost incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Este vorba despre câteva sute de hectare, care pot fi declarate mai uşor ca spaţii de utilitate publică şi pot fi administrate mai uşor. Terenurile care sunt ale statului vor fi trecute în administrarea Consiliului Judeţean fără prea mari probleme, iar cele aflate în proprietate privată vor face obiectul acordării unor despăgubiri”, spune Tiberiu Balint.

Pază mai bună şi muzeu local, primele obiective

Vicepreşedintele CJ Hunedoara adaugă că restrângerea suprafeţei care va fi preluată de Consiliu mai rezolvă o problemă: cea a pazei. Până acum, Jandarmeria Hunedoreană a încercat să facă faţă necesităţilor de pază, înfiinţând chiar un post de jandarmi la Costeşti. Arealul cetăţilor este însă imens pentru doar 10 – 20 de jandarmi. Pe tema pazei se avansau idei fanteziste cu ani în urmă, cum ar fi cea de instalare de camere video de supraveghere în creierii munţilor, în mijlocul unor păduri seculare unde nu există şi nici n-ar fi indicat să existe vreodată reţea de curent electric. Un alt obiectiv urgent al CJ, pe lângă repararea drumului de acces măcar spre Sarmizegetusa Regia, ar fi amenajarea unui muzeu în zonă, loc în care să fie expuse piesele descoperite aici de arheologi: “S-a tot spus că nu este drept ca piesele descoperite la noi să plece în alte părţi. Ele pot merge cu expoziţii itinerante, dar trebuie să-şi aibă «domiciliul» aici. Vrem să construim un muzeu ori la Grădişte, ori la Costeşti”, declară Balint.

Întrebat de REPLICA dacă în viitorul apropiat chestiuni elementare precum paza, ghidajul, impunerea unei taxe de vizitare sau existenţa unui info-chioşc la Sarmizegetusa Regia se vor rezolva, Balint şi-a luat chiar un angajament: “În cel mult trei luni de la preluarea cetăţilor de către Consiliul Judeţean, aceste lucruri vor fi rezolvate”.