Bianca Fărcaş – mărturisire la numărul 500

Îmi aduc aminte că eram într-o vară la fel de călduroasă ca aceasta şi mă bucuram de răcoarea din Iulius Mall Timişoara, când am primit un telefon prin care mi se propunea o colaborare cu REPLICA. 

Urma să am propria rubrică pe teme medicale, nu prea ştiam eu ce însemna acest lucru, am crezut că va fi ceva temporar, dar odată intrată în hora literelor şi a sfaturilor pe care le puteam da prin intermediul acestui săptămânal, a devenit pur şi simplu o obişnuinţă, un altfel de job.

Era, dacă vreţi, o întrecere cu timpul, cu subiectul pe care îl voi aborda în numărul viitor, era încă un domeniu sau o nouă afecţiune în care puteam da câteva sfaturi sau informaţii, de multe ori necunoscute de publicul cititor. Şi aşa, încet – încet, am fost acceptată în lumea presei, i-am cunoscut personal pe toţi aceia cărora le citeam articolele şi sunt mândră că am avut ocazia să lucrez cu ei atâţia ani.

Au fost ani de experienţă plăcută, de autodepăşire, obligându-mă din respect pentru cititori să fiu în pas cu cele mai noi cunoştinţe medicale, precum şi cu subiectele de actualitate, ancorate în viaţa de zi cu zi.