Gara-monument din Brad riscă să se prăbuşească

În ciuda anilor întregi de tergiversări, autorităţile responsabile nu au reuşit nici până acum să găsească o soluţie pentru clădirea gării din Brad, un splendid monument istoric de patrimoniu. La începutul anului trecut, prefectul momentului, Attila Dezsi, anunţa cu satisfacţie că SRCF Timişoara a inclus clădirea pe lista celor care au nevoie de reparaţii capitale. Un an şi jumătate mai târziu clădirea este o paragină.

Situaţia în care se află gara-monument din Brad este doar un exemplu al absurdului instalat în multe sectoare ale administraţiei de stat româneşti

Clădirea staţiei de cale ferată Brad a fost construită cu 115 ani în urmă, detaliile arhitecturale, ancadramentele, dar şi clădirea anexă cu patru turnuleţe amintind de un mic castel construit după tipicul austriac.

De altfel, gara din Brad chiar a fost ridicată după proiectul unei staţii din Tirol, dar unii arhitecţi spun că este o replică în miniatură a gării din Milano, iar brădenii povestesc că, în perioada interbelică, şef de staţie la Brad a fost chiar tatăl actorului Radu Beligan, Nicolae Beligan. Acum, tencuiala stă să cadă, ferestrele au fost furate, ca şi porţiuni ale căii ferate, clădirea a fost năpădită de buruieni, dar cel mai grav este faptul că a fost afectată structura de rezistenţă a construcţiei.

Viceprimarul municipiului Brad, Aurel Circo, spune că de 12 ani face demersuri pentru ca gara din Brad, emblematică pentru cel mai mare oraş din Ţara Zarandului, să intre în lucrări de reparaţii, în condiţiile în care aceasta are probleme serioase, care îi afectează chiar structura de rezistenţă. De altfel, autorităţile locale, reprezentanţii Prefecturii, dar şi cei ai Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Hunedoara au făcut mai multe memorii către autorităţile publice centrale, argumentând necesitatea restaurării staţiei CFR Brad.

Anul trecut, în urma demersurilor iniţiate, Sucursala Regionala C.F. Timişoara a inclus în propunerile pentru “Programul de reparaţii a infrastructurii feroviare”, finanţat din fonduri proprii, la capitolul 2 – „Lucrări şi Servicii Noi”, proiectul care prevedea repararea capitală a gării din Brad, clădire monument istoric. Potrivit estimărilor de atunci, lucrările de restaurare şi reabilitare a clădirii urmau să fie începute anul trecut, valoarea investiţiei necesare fiind 860.000 de lei. În ciuda acestui fapt, 18 luni mai târziu, situaţia este schimbată în mai rău, pentru că degradarea clăririi continuă. Autorităţile locale spun că sunt legate de mâini şi de picioare, pentru că clădirea nu le aparţine, aşa că nu o pot include într-un proiect de reabilitare.

CFR a închiriat trenurile şi liniile

Clădirea se află în patrimoniul Regionalei Timişoara, care are o Direcţie de Patrimoniu, iar reprezentanţii acesteia au venit la Brad şi au evaluat starea clădirii. Din observaţiile pe teren, specialiştii spun că staţia CF monument istoric are mari probleme, inclusiv la structura de rezistenţă de la nivelul subsolului, aşa că nu este exclus riscul ca unii pereţi să înceapă să cadă. Edilii din Brad, pe de altă parte, spun că ar fi nevoie de milioane de lei pentru reabilitarea clădirii, însă Regionala CF Timişoara nu are niciun venit de la Brad, pentru că a închiriat trenurile, dar şi liniile de cale ferată. „Până acum nu s-au alocat sume, ci doar promisiuni. Regionala CFR Timişoara transmite la Bucureşti şi acolo se iau deciziile, dar gara din Brad nu mai prezintă importanţă economică pentru CNCFR, pentru că ei au închiriat calea ferată Brad – Sântana, iar acum, în zonă operează o firmă privată, care a închiriat atât linia ferată, cât şi materialul rulant”, explică viceprimarul Bradului, Aurel Circo.

Potrivit edilului-şef, operatorul privat a dublat numărul de curse în interval de 24 de ore, de la numai trei, la şase curse în fiecare zi. „Dacă există interes, aşa cum are firma privată, iată că şi calea asta ferată poate deveni rentabilă. Însă acolo a fost o ticăloşie înrădăcinată. Călătorii care mergeau cu trenul nu plăteau la ghişeu, ci plăteau controlorul, mergeau cu naşul, cum se spune. Acum s-au creat şi condiţii omeneşti, vagoanele sunt îngrijite şi nu circulă mai mult de două sau trei”, adaugă viceprimarul din Brad.

Primăria nu poate s-o cumpere

Aurel Circo mai spune că, în urma evaluării, s-a constatat că este nevoie de un proiect de consolidare la structura de rezistenţă, însă primăria nu poate cumpăra clădirea, pentru că acest lucru este interzis prin lege, iar nefiind proprietarul acesteia, nici nu poate să investească în reabilitarea ei. Mai mult, chiar dacă ar fi proprietara clădirii, Primăria Brad nu ar avea milioanele de lei necesare pentru consolidare. „La această clădire monument istoric nu este vorba doar de o spoială sau de a-i da faţadă. Ea ar putea să primească destinaţie de interes public, alta decât transportul feroviar, dar pentru ca să ne intre în patrimoniu, ar trebui să o cumpărăm, deşi nu avem voie să alocăm bani publici pentru achiziţii de clădiri şi de terenuri. Pe de altă parte, CNCFR nu se poate scăpa de ea printr-un simplu transfer, ci doar prin vânzare. Primăria Brad oricum nu are banii necesari să o cumpere şi să o reabiliteze, pentru că vorbim de o valoare de contabilitate foarte mare, de zeci de miliarde de lei vechi”, precizează viceprimarul municipiului Brad.

El adaugă că autorităţile locale s-au gândit la varianta înfiinţării, în clădirea de patrimoniu care este şi poarta de intrare vestică a oraşului, a unui Muzeu al Ţării Zarandului, însă în situaţia dată acest lucru este, deocamdată, imposibil.