Primăria Deva se mută la… palat, mai exact, o parte dintre serviciile instituţiei vor funcţiona în una dintre clădirile Palatului Administraţei Publice. Cum clădirea gigant era abandonată de ani buni, primarul Devei s-a gândit să le propună celorlalţi coproprietari să reînceapă investiţiile în finalizarea clădirii.
Edilii Devei îşi doresc să transforme radical în bine întreaga zonă din jurul Palatului Administraţiei
În urmă cu ani buni, câteva instituţii publice hunedorene s-au asociat pentru a finanţa realizarea Palatului Administraţiei Publice. Urma ca, după finalizarea construcţiei, partenerii – Consiliul Judeţean, Primăria Deva, Prefectura şi Direcţia de Statistică – să îşi mute aici birourile. Lucrurile s-au tărăgănat nepermis de mult şi investiţia a fost abandonată. Din 2007, nimeni nu a mai alocat niciun leu, dar acum primarul Devei, Petru Mărginean, vrea să mute aici o parte din serviciile instituţiei.
“Avem acea clădire în centrul oraşului şi aici, în sediul actual, toţi angajaţii stau îngrămădiţi în birouri, iar cetăţenii fac cozi la taxe şi impozite până afară în unele momente. Nu este normal să abandonezi un asemenea spaţiu, când poţi să ai acolo un loc bine amenajat, ca oamenii să fie mulţumiţi şi să nu mai ai serviciile împrăştiate prin tot oraşul”.
Primăria Deva vrea doar Corpul C al Palatului, adică o construcţie aflată în stânga turnului. “Este o clădire care mai are nevoie doar de ceva finisaje exterioare şi de amenajări interioare. Este chiar bine că a ales această parte ca sediu pentru taxe şi impozite, pentru că ea are deja realizate în interior ghişee aşezate în formă de ace de brad. Sunt excelente pentru lucrul cu publicul”, apreciază arhitectul Dan Enyedi, şeful colectivului care a proiectat clădirea.
A fost nevoie de un protocol între cele patru instituţii partenere pentru ca proprietatea fiecăreia să fie bine delimitată. Aşa că, pe rând, consilierii judeţeni şi aleşii deveni au aprobat “Protocolul de dezmembrare, separare şi stabilire a dreptului de proprietate asupra construcţiilor realizate în comun în cadrul obiectivului de investiţii „Palat Administrativ al Judeţului Hunedoara”, semnat de şefii celor patru instituţii, printre care şi preşedintele CJ, Mircea Moloţ: “Acum putem lucra la concret, pentru că, până acum, a alocat fiecare câte o sumă de bani şi se lucra aleatoriu, iar constructorul făcea ce-l tăia capul. Mă bucur că Primăria Deva a decis să reia investiţiile, pentru că este o clădire reprezentativă pentru Deva şi pentru judeţ şi era ciudat să rămână în paragină”. Corpul C, care a revenit prin protocol Primăriei Deva, are o suprafaţă desfăşurată de 2.696 de metri pătraţi şi o valoare contabilă de 3.442.232,88 lei. Construcţia are demisol, parter, mezanin şi un etaj.
“Ba stop, ba start”
Pentru că finisajele interioare de care mai are nevoie întreaga clădire se ridică la peste 3 milioane de euro, Consiliul Judeţean, coproprietarul majoritar, a decis în 2007 să se retragă. Prima piedică în vânzarea sediului abandonat a venit atunci din partea consilierilor locali deveni, care au blocat vânzarea mastodontului din centrul municipiului, proiect propus de primarul Devei de la acea vreme, Mircia Muntean.
Proiectul de pe ordinea de zi care prevedea stoparea definitivă a investiţiilor la clădirea din centrul Devei a fost dur atacat de consilierii PSD în prima şedinţă a lunii decembrie 2007. Vasile Ţonea le-a reamintit colegilor de vremurile în care Mircia Muntean sprijinea cu dârzenie realizarea acestui proiect: „Este bine să continuăm, pentru că atât instituţia ar avea de câştigat şi mai ales cetăţenii, care nu ar mai trebui să alerge în tot oraşul după un aviz, ba să plătească o taxă, ar fi o concentrare de instituţii publice care ar avantaja cetăţenii”. Alesul PSD făcea şi un mic calcul: i-a ieşit că Primăria Deva ar mai trebui să investească circa 3 milioane de lei pentru partea de clădire care i se cuvine: „un sens giratoriu sau trei excursii la Paris”.
În ajutorul său a sărit şi consilierul Florin Ghergan: “Haideţi să o luăm noi pe toată. Ce rost are să cumpărăm subsoluri prin Micro 15, unde să înghesuim poliţia comunitară şi clădirea asta frumoasă zace în centru”. Cuvântările consilierilor PSD au atras şi voturile celor din PD şi UDMR, iar proiectul a căzut la vot. Edilul şef al oraşului a găsit însă varianta ocolitoare: nu s-a mai alocat niciun ban pentru continuarea lucrărilor, clădirea a fost total abandonată şi în jur au crescut ierburi şi arbuşti de-a valma.
Anul trecut, conducerea Consiliul Judeţean (CJ) s-a răzgândit şi a decis să folosească corpul B: s-au alocat fonduri pentru amenajarea locului. Urma ca acest loc să găzduiască Biblioteca Judeţeană Ovid Densuşianu, însă, în acest an, preşedintele Mircea Ioan Molot a stopat mai multe investiţii, printre care şi lucrările de la Corpul B: “Investiţia este oprită pentru că în acest an am stopat mai multe lucrări, toate investiţiile achiziţionate de doi-trei ani. Am făcut economii din dobânzi de 600.000 de lei”. Acum, conducerea Consiliului Judeţean are în plan şi achiziţionarea părţilor deţinute de Prefectură şi Direcţia de Statistică.
Gigantul din viitoarea Agora
Întreaga clădire are o suprafaţă construită de 14.000 mii de metri pătraţi, turnul are 14 niveluri (parter + mezanin + 12 etaje) şi peste 40 de metri înălţime. Doar jumătate din spaţiu este alocat efectiv birourilor, restul este ocupat de holuri lungi şi largi, scări, anexe şi un garaj subteran. În proiect mai exista o sală de conferinţe de 300 de locuri, care trebuia construită în spatele palatului, către pompieri, şi care are deocamdată doar fundaţia. În subsol sunt trei puţuri pentru lifturile care urmau să fie montate.
Clădirea urma să aibă punct termic conectat la Termocentrala Mintia. Acum, în urma semnării protocolului, întreaga construcţie a fost împărţită în două loturi. Primul, care deţine Corpul C, aparţine exclusiv Primăriei Deva, iar lotul doi este proprietatea comună a CJ, cu 73,17%, a Prefecturii, cu 16,98% şi a Direcţiei de Statistică, care a rămas cu 9,85%. Această parte are o suprafaţă desfăşurată totală de 11.064,22 metri pătraţi, o valoare de inventar de 12.736.318,76 lei şi este formată din Corpul B ( biblioteca), Corpul E – turnul, Corpul auxiliar, Corpurile A2 şi D, ambele la stadiu de fundaţie.
Recent, primarul Petru Mărginean a prezentat consilierilor deveni şi propunerea arhitecţilor deveni pentru zona din jurul palatului: “Mai există 6,5 milioane de euro alocaţi Devei şi am intervenit la Ministerul Dezvoltării Regionale să ne aştepte cu acest proiect important pentru un oraş aglomerat precum Deva. Este vorba de o investiţie în zona parcului din spatele catedralei, aflată acum în construcţie, proiect prin care rezolvăm şi problema lipsei parcărilor din centrul localităţii”. Proiectul îi aparţine arhitectei Angela Kalanz, care a propus realizarea unei parcări subterane sub zona verde din Parcul IC Brătianu (mai cunoscut ca Parcul Opera) şi a altor circa 40 de locuri de parcare între Corpul A a Palatului Administrativ (sediul BancPost –n.r.) şi blocul 5.
“Se va realiza şi un pasaj pietonal în zona acestei parcări, placat cu piatră naturală, iar din intersecţia Kogălniceanu se va construi o subtraversare cu o pantă lină, de 4,5%, lucrări care vor transforma locul în unul integral pietonal şi vom putea avea, astfel, o agora, o piaţă deschisă a oraşului, unde se vor putea organiza diverse întâlniri, adunări şi concerte. Nu se va renunţa la zona verde”, explică iniţiatoarea proiectului, care trebuie să se încadreze în valoarea fondurilor europene.
Istoria unui eşec
Criza acută de bani ce a lovit administraţia locală şi judeţeană încă de la mijlocul anilor ‘90 a făcut ca proiectul Palatului Administraţiei să pară, la un moment dat, imposibil de finalizat
Autorităţile hunedorene au de gestionat o clădire uriaşă, cea mai mare şi înaltă din Deva, al cărei proiect a apărut în anii de după Revoluţie, pe vremea când Prefectura şi Consiliul Judeţean erau o singură instituţie. Proiectul a prins contur în 1992, susţinut de primul preşedinte al Consiliului Judeţean, Costel Alic. De 20 ani, clădirea, denumită pompos „Palat al Administraţiei Publice Locale”, se chinuie să se înalţe.
În 1992, au fost declanşate şi demersurile pentru obţinerea tuturor aprobărilor necesare, de două ori mai multe decât în cazul unei iniţiative de construire obişnuite, pentru că, în acest caz, este vorba de bani de la buget pentru instituţii care nu produc venituri însemnate. Din cauza dimensiunilor proiectului, s-a realizat o asociere între Consiliul Judeţean, Prefectura Hunedoara, Direcţia Judeţeană de Statistică, Banc Post, Primăria Deva şi o societate privată. Licitaţia a avut loc în decembrie 1994, iar în martie 1995 au demarat efectiv lucrările.
În 1995, au participat şase beneficiari, cu cote de participare proporţionale cu suprafeţele ocupate, astfel: Consiliul Judeţean Hunedoara – 37,77%; Prefectura Judeţului Hunedoara – 9,35%; Consiliul Local al Municipiului Deva – 19,42%; Direcţia Judeţeană de Statistică Hunedoara – 5,23%; Bancpost SA, Sucursala Judeţului Hunedoara – 18,83%; SC Trustul de Instalaţii Montaj (TIM) Cluj Napoca – 14,4%. SC TIM SA a fost îndepărtat din asociere, iar SC Bancpost SA a ieşit din asociere, finalizând partea de clădire ce-i revine din fonduri proprii, astfel, cotele lor de participare au devenit disponibile şi au fost repartizate proporţional beneficiarilor rămaşi.
În 1995, a fost turnată fundaţia palatului. Cum Prefectura şi Primăria Deva nu au dispus de fonduri în fiecare an, termenul iniţial de finalizare s-a amânat de trei ori, spune Dan Enyedi, şeful de proiect: „A fost deosebit de greu. Noi am tot adaptat proiectul la noutăţile de pe piaţă, dar banii veneau foarte greu: ba veneau de la bugetul naţional, ba de la cel local şi, cum se întâmplă de obicei când lucrezi cu bani publici, ne erau luaţi imediat ce apăreau inundaţii sau alte urgenţe. Este cel mai mare proiect la care am lucrat”.
Colaborarea slabă dintre instituţiile partenere în proiect, dar şi lipsa banilor au făcut ca nici acum, după 20 ani de la iniţierea proiectul, construcţia să nu fie terminată, cu toate că s-au cheltuit sute de miliarde de lei.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.