Colţul cultural: Cimpoierii din Transilvania la Braşov

Turism şi cultură sau proiectul Turnirul Cetăţilor în cetăţile Bârsei. La a treia ediţie, manifestarea culturală reuşeşte să completeze oferta istorică atât de generoasă din judeţul Braşov. Cimpoierii din Transilvania, ambasadori ai Hunedoarei, participă în această vară la un periplu cultural de excepţie, organizat de oameni inimoşi, cu mare dragoste pentru istorie. 

Iată-ne în cetatea Braşovului, important loc pentru istoria Transilvaniei. După un drum şerpuit, ajungem pe platoul unde se află o cetăţuie superbă, muzeu acum, îngrijit, pus în valoare prin spaţiile în care poţi vedea obiecte şi mobilier specific. Turiştii vizitează sălile, fac fotografii, ascultă explicaţiile, apoi admiră panorama spectaculoasă oferită de locaţia cetăţuiei. Au participat la Turnirul Cetăţilor de la Braşov Cavalerii Cetăţilor Bârsei, cavalerii Cetăţii Negre de la Codlea, Ordinul Paladinilor de Terra Medieş, Cimpoierii din Transilvania, duetul No mad şi trupa Hypnosis cu animaţie cu foc.

Nu a lipsit nici de această dată grădiniţa medievală atât de îndrăgită de copii. Un spectacol medieval demn de o cetate importantă. Parada a avut loc în cele trei zile, pe un traseu care a dus până în Piaţa Sfatului, unde sute de turişti au aplaudat şi fotografiat pe cavalerii, domniţele şi pe cimpoierii care au surprins prin prezenţa lor. Pentru că data trecută v-am oferit informaţii despre ordinele cavalereşti şi grupurile muzicale care au participat la turnirul de la Râşnov, astăzi am selectat pentru dumneavoastră o prezentare a Ordinului Paladinilor de Terra Medieş.

„Paladinii sunt cavaleri rătăcitori, care au trecut prin mai multe ordine, dar nu şi-au găsit acel “acasă” nicăieri”, spune Ioan Eugen, alias Ioan de Siebenburgen. “Însemnele blazonului nostru sunt un soare cu şapte raze, de la cei şapte membri fondatori, şi o lună în ultimul pătrar, un sfârşit ce înseamnă un nou început. Paladinii de Terra Medieş încearcă să reînvie o părticică din Evul Mediu, şi nu este vorba doar de lupte şi de arme, ci şi de principiile de viaţă ale cavalerilor, de codul onoarei şi al dreptăţii. Nu suntem o trupă de bâlci, ne documentăm bine, înainte de a ieşi în faţa oamenilor şi, dacă vine un copil sau un om în toată firea şi ne întreabă, îi povestim tot ce ştim din istoria mai puţin cunoscută a cavalerilor medievali. Ascultă cu atenţie, se miră şi sunt impresionaţi. Asta este bucuria, căci noi punem omul mai presus de metal”.

Multă sensibilitate la acest cavaler ce, după cum am văzut, se simte între zidurile cetăţii în lumea lui. Pentru a completa imaginea evenimentului vă invit să aflaţi câteva informaţii preluate de pe site-ul muzeului.

“Prima construcţie datează din 1524 şi este un turn în formă de semicerc. Mai târziu, tot platoul a fost înconjurat cu un zid. În 1529, în timpul luptelor dintre regele Ferdinand şi János I pentru tronul Ungariei, cetatea este ocupată şi distrusă de Petru Rareş. Zidurile ei au fost refăcute, dar peste puţin timp au fost nimicite într-un incendiu. În 1625 cetatea a fost reconstruită şi tot în acea perioadă s-a săpat şi puţul de 81 m adâncime din curtea cetăţii. Fortificaţia patrulateră cu bastioane italieneşti în colţuri, deasupra cărora au fost construite turnuri de apărare, a avut o singură intrare, accesibilă printr-un pod mobil.

În 1688, aici s-a refugiat din faţa Habsburgilor o parte dintre braşoveni. În 1690, armatele imperiale s-au stabilit în cetate, şi mulţi ani la rând au asuprit oraşul. În 1773, Iosif II a ordonat refacerea cetăţii, iar după 9 ani a oferit-o oraşului spre cumpărare. Oraşul nu a cumpărat-o, aşadar o perioadă a funcţionat ca închisoare pentru prizonierii turci şi francezi, iar în timpul epidemiei de ciumă aici era o secţie pentru cei cu simptomele bolii. În 1817, cetatea a fost vizitată de împărăteasa Karolina, în 1848 a fost ocupată de oştile lui Bem, iar în 1894 de oştile ţarului. În anii patruzeci cetatea a fost restaurată, dar o perioadă a stat nefolosită.”

Astăzi, edificiul istoric funcţionează în regim de muzeu. Nu este de neglijat că Turnirul cetăţilor, prin momentele artistice de ţinută, pune în valoare cetatea, atrăgând turiştii. Numărul mare de vizitatori veniţi în prag de seară, la o oră în care de obicei muzeul este închis, arată, dacă mai era nevoie, ce importantă este această manifestare culturală pentru industria turistică din zonă.