Hunedoara scapă de câini peste patru ani

Serviciul Judeţean pentru Ocrotirea Animalelor Fără Stăpân (SJOAFS) Hunedoara şi-a intrat în rol. Luni a început ridicarea câinilor fără stăpân de pe străzile oraşului Hunedoara. Dispariţia patrupedelor de pe străzile oraşului se anunţă a fi un proces de durată. 

Câinii “comunitari” ai Hunedoarei s-au înmulţit atât de mult încât va fi nevoie
de cel puţin patru ani pentru ca numărul lor să se diminueze cu 50 la sută

Primul oraş vizat de SJOAFS este Hunedoara. Municipiul Deva a aderat la constituirea acestui serviciu abia cu câteva zile în urmă, iar problema câinilor vagabonzi pare a fi mai spinoasă în municipiul de pe Cerna. Aici se estimează că sunt între 2000 şi 2500 de câini care vagabondează pe străzi. Dacă numărul acestor patrupede este incert, numărul persoanelor muşcate anual de câinii fără stăpân în Hunedoara este destul de bine stabilit, după statisticile Serviciului de Urgenţe al spitalului din localitate: 500 în fiecare an.

Metoda blândă cere mai mult timp

Primăria Hunedoarei dispune de un adăpost pentru câini conform cu normele stabilite de Guvern, a cărui capacitate este acum de 150 de locuri şi se speră a fi mărită la 400 de locuri până la finele acestui an. Chiar şi-aşa, Primăria nu dispune încă de spaţiul şi fondurile necesare găzduirii a 2000 de câini, motiv pentru care se apelează la metoda deja folosită cu ani în urmă: prinderea câinilor, sterilizarea şi vaccinarea acestora, urmată de eliberarea patrupedelor în zonele din care au fost ridicate. Excepţie fac câinii agresivi şi cei cu grave probleme de sănătate.

În primele zile, de pe străzile din Hunedoara au fost ridicaţi, în medie, 10 câini pe zi, însă directorul executiv al SJOAFS, doctorul Ciprian Hodor, spune că, nu peste multă vreme, media zilnică a câinilor preluaţi de pe străzi şi duşi în adăpost se va dubla: “Sunt abia primele zile de activitate şi mai avem un pic până să ne intrăm cu adevărat în ritm. Câinii sunt ţinuţi cel puţin şapte zile în adăpost, timp în care sunt sterilizaţi şi vaccinaţi. În acelaşi interval se face şi evaluarea acestora pentru a se stabili care dintre animale poate fi retrimis în mediul din care a fost luat, şi care trebuie să rămână în adăpost”.

Metoda aplicată acum în Hunedoara a mai fost folosită cu ani în urmă, însă nu a dat rezultate, pentru că procesul de sterilizare a câinilor a fost deseori întrerupt. Ciprian Hodor dă însă asigurări că de această dată lucrurile vor sta altfel: “Avem finanţarea asigurată până la finele acestui an şi mai avem şi sprijinul conducerii Consiliului Judeţean, care doreşte rezolvarea problemei câinilor fără stăpân. Este singura metodă agreată de toată lumea. Estimez că peste trei-patru ani se va vedea o diferenţă, în sensul că numărul câinilor de pe străzi va scădea cu cel puţin 50 la sută”.

Reguli stricte pentru proprietari

La nivelul conducerii judeţului se vorbeşte şi despre necesitatea impunerii unor reguli mai stricte pentru proprietarii de câini. Consiliul Judeţean va încerca să determine fiecare consiliu local să adopte o serie de hotărâri cu conţinut similar prin care proprietarilor de câini să li se ofere ocazia de a-şi steriliza animalele la preţuri modice, mare parte din operaţiune fiind suportată din bugetul CJ, iar cei care refuză sterilizarea să fie obligaţi să plătească un impozit pentru fiecare câine nesterilizat. Nu intră în discuţie crescătorii profesionişti de câini de rasă, aici fiind vorba de animale cu valoare zootehnică, pentru care există deja prevederi legale speciale. “Fenomenul câinilor fără stăpân din oraşe este alimentat de gospodăriile comunelor limitrofe. Luăm exemplul unui proprietar căruia căţeluşa îi fată 7-8 pui, acestuia îi este milă să-i omoare, îi lasă să crească puţin, după care-i pune într-un coş şi îi aduce la oraş cu prima ocazie. Dacă nu vom reuşi să lucrăm simultan şi pe linia aceasta, şansele de reuşită ale demersului nostru se reduc considerabil”, spune Ciprian Hodor.