Una din zece gospodării a primit bani europeni

Fermierii hunedoreni au depus aproximativ 2.000 de proiecte, de la lansarea măsurii 1.4.1. destinată dezvoltării fermelor de semi-subzistenţă, în domeniile zootehniei şi apiculturii, dar şi al culturilor vegetale. Cifrele arată că, în condiţiile îmbătrânirii populaţiei, au primit bani europeni doar puţin peste 8 la sută din totalul gospodăriilor hunedorene.

Mai puţin de o zecime dintre proprietarii de mici ferme din judeţ au reuşit să facă în aşa fel încât să primească bani europeni ca sprijin

Directorul Direcţiei Agricole şi Dezvoltare Rurală Hunedoara (DADR), Ioan Ştefan, spune că numărul cererilor a crescut constant. Astfel, în sesiunea de depunere a proiectelor noiembrie 2008 – februarie 2009 fermierii au depus aproape 170 de cereri, iar dintre acestea peste 95 la sută au fost aprobate, solicitanţii urmând să beneficieze de câte 1.500 de euro în fiecare an. Un an mai târziu numărul cererilor s-a dublat, ajungând la cifra de 350, pentru ca în timpul celor două sesiuni din 2010 numărul dosarelor să se tripleze, ajungând la cifra de 950. Anul acesta fermierii hunedoreni au depus numai 650 de solicitări. Mare parte a cererilor au venit de la apicultori, pentru aceştia condiţiile fiind mai uşor de îndeplinit. Apicultorii au avut nevoie de doar 25 de stupi pentru a beneficia de sprijin prin intermediul acestei linii de finanţare, dar a contat şi faptul că Hunedoara este un judeţ cu un număr mare de crescători de albine, foarte bine organizaţi, lucru care le-a permis să procure în timp util actele necesare, a menţionat şeful DADR. De suma amintită hunedorenii vor beneficia timp de cinci ani, cu condiţia de a-şi extinde în următorii trei ani exploataţiile agricole cu cel puţin 20 de procente.

La anul încep verificările

În baza Măsurii 1.4.1. fermierii hunedoreni trebuie să primească anual 1.500 de euro. După trei ani se fac verificări, pentru a constata dacă beneficiarii au respectat prevederile proiectului şi regulile de acordare a sumelor. Solicitanţii trebuie să demonstreze că, faţă de situaţia iniţială a activităţii menţionată în planul de afaceri, producţia agricolă destinată comercializării a crescut cu 20%, iar dimensiunea economică a exploataţiei agricole a crescut cu minim 3 unităţi de dimensiune economică (UDE), o unitate fiind echivalentă cu 1.200 de euro. Şeful Direcţiei Agricole Hunedoara spune că primele verificări vor începe la finalul lui 2012 sau în 2013, iar în cazul în care inspectorii agricoli vor constata că beneficiarii nu au urmat întocmai prevederile contractului, alocarea sumelor pentru ultimii doi ani vor fi sistate.

“Având în vedere că primii fermieri care au beneficiat de bani pe această măsură au fost cei din sesiunea 2009, deocamdată verificările după expirarea a trei ani încă nu au început. Probabil vor începe în 2013 sau, cel mai curând, la sfârşitul anului 2012. Cine nu a respectat toate condiţiile va pierde finanţarea din ultimii doi ani, asta însemnând că va rămâne cu 4.500 de euro, în loc de 7.500, însă nu se vor cere restituiri ale sumelor către finanţator”, explică Ioan Ştefan. Acesta spune că Direcţia Agricolă nu a fost anunţată referitor la sistarea finanţării pentru Măsura 1.4.1., în perioada bugetară comunitară 2007-2013, aşa că – în funcţie de sumele rămase disponibile – fermierii hunedoreni ar mai putea să beneficieze şi la anul de sprijin financiar.

Banii sunt pe sfârşite

“Se va şti cu certitudine care este situaţia abia după ce se vor încheia toate etapele pentru ultima sesiune, şi anume: conformitatea, vizita în teren, declararea eligibilităţii şi semnarea contractului. Mai mult, după ce se vor face verificările pentru fermierii care au primit banii cu trei ani în urmă, s-ar putea decide sistări ale finanţării în unele cazuri, aşa că ar mai putea să rămână anumite sume şi de acolo. Deocamdată, nu ştim cu siguranţă dacă va mai fi o sesiune de finanţare sau nu”, precizează Ioan Ştefan. Beneficiarii eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin Măsura 1.4.1. au fost persoanele fizice în vârstă de până la 62 de ani, care desfăşoară activităţi agricole în cadrul unor exploataţii de culturi vegetale, zootehnice sau apicole. Pentru a fi eligibile, fermele de semi-subzistenţă au trebuit să aibă o dimensiune economică cuprinsă între 2.400 euro şi 9.600 euro, să fie înregistrate în Registrul fermelor sau Registrul agricol şi să comercializeze o parte din producţia agricolă obţinută.

2012 a fost cel de-al patrulea an în care fermierii hunedoreni au putut să beneficieze de această linie de finanţare. Şeful DADR Hunedoara spune că fermele nu vor fi verificate doar de inspectorii agricoli hunedoreni, ci se vor face şi controale suplimentare, cu ajutorul unor specialişti de la Ministerul Agriculturii. Reprezentanţii Direcţiei Agricole spun că multe dintre cererile de finanţare prin Măsura 1.4.1. au venit nu doar de la apicultori sau din fermele mixte, ci şi din zonele declarate defavorizate, adică zonele de munte, unde nu pot fi plantate culturi agricole sau acestea au un randament mai scăzut. „Scopul proiectului a fost acela de a-i ajuta pe hunedorenii care trăiesc la ţară şi au o anumită producţie pentru nevoile personale, să crească producţia, astfel încât în anii următori să poată vinde o parte din producţia lor, fie că este vorba despre vegetale, zootehnie sau apicultură. Cei care erau deja înscrişi pe proiecte de agricultură ecologică au avut, într-o oarecare măsură, de câştigat la punctaj”, menţionează şeful Direcţiei Agricole Hunedoara.

Prea bătrâni pentru banii Uniunii

Ioan Ştefan mai spune că, din totalul de 24.000 de ferme existente în judeţul Hunedoara, doar în jur de 2.000 au beneficiat de sprijin financiar prin Măsura 1.4.1., pentru fermele de semi-subzistenţă, ceea ce reprezintă un procent de puţin peste 8 la sută din total. Şeful DADR adaugă că toţi hunedorenii interesaţi şi care au fost eligibili au beneficiat de aceşti bani, în timp ce fermele medii sau marile companii care activează în agricultură au accesat alte linii de finanţare, care au oferit sume chiar şi de câteva zeci de ori mai mari, în comparaţie cu Măsura 1.4.1. El susţine că, deşi sunt alte mii de ferme care nu au primit bani, acestea fie sunt gestionate doar de bătrâni care nu mai pot să se ocupe de asemenea proiecte, fie sunt administrate de hunedoreni care merg doar sezonier la ţară şi nu intenţionează să facă din gospodărie o afacere, ei fiind locuitori ai oraşelor. Fermierii care au primit bani, pe de altă parte, spun că – deşi sumele au fost binevenite, o finanţare diferenţiată, în funcţie de performanţele anterioare, ar fi fost şi mai eficientă.