Portret de pescar: Claudiu Murar

Îmi face plăcere să întâlnesc tineri pescari preocupaţi de protejarea naturii, a faunei şi a florei, care respectă peştele şi nu îl văd doar ca pe un fel de mâncare. Aceşti pescari, fie ei tineri sau mai în vârstă, aplică pe baltă o deontologie care, deşi nu e uzată în pescuitul din România, rezidă măcar în conştiinţele proprii ale fiecăruia. Un astfel de pescar este şi deveanul Claudiu Murar, despre care am citit pe net că se poate lăuda cu capturi notabile. Spune despre el că îi plac motocicletele, drumeţiile de munte, fotografia, desenul şi, nu în ultimul rând, pescuitul. Sunt pasiuni nobile ce pot defini lesne un iubitor de frumos. Are doar 23 de ani şi cunoaşte problemele din pescuitul românesc.

Claudiu Murar atrage atenţia asupra proiectelor
de dezvoltare piscicolă necesare judeţului nostru

Exemplul său este poate cel mai viu model de atitudine ce ne poate oferi speranţa că, în pescuit, lucrurile pot evolua şi în direcţii pozitive.

Spinning şi carpfishing

Nu îi sunt străine atacurile ştiucilor în sezonul lor, atunci când pe Mureş există sorţi de izbândă pentru cei mai insistenţi dintre noi, însă pescuitul tehnic al crapului îi fascinează cel mai mult. “Cunosc cam tot ce trebuie despre pescuitul la crap, îmi place enorm şi încerc să-mi deschid mai mult orizonturile în ceea ce priveşte acest pescuit. Metoda care o folosesc la pescuitul crapului cel mai des e cea pe “fir de păr”, adică nu aşez momeala (porumb, pelete, boilies etc.) direct pe cârlig, îi las când îl leg un moţ cu o buclă mică, pe care trag, cu ajutorul unei croşete, momeala pe fir, îi ataşez un opritor şi cam asta e. Acum ne-ar trebui câteva numere ca să-ţi povestesc detaliat monturi şi feluri de a face o montură, plus nenumărate feluri de-al atrage, nade, momeli etc.”, spune Claudiu. Pescuitul l-a învăţat de la tatăl şi de la bunicul său. Se mândreşte cu o ştiucă de peste 3 kg prinsă pe Mureş, o mreană de peste 3 kg, un caras de 1,3 kg şi un novac de 7 kg. Îi place varietatea rar întâlnită de peşte pe care o oferă apele din ţara noastră şi spune că mai toate speciile i-au trecut prin minciog. Admite cu durere că, parcă pe ce trece vremea, apele devin tot mai sărace şi mai batjocorite de către braconieri. “Apele concesionate reuşesc să scape de invazia braconierilor, în rest prea puţine mai sunt apele sălbatice care ţin peşte notabil”, spune Claudiu.

Apele de altădată

Claudiu ştie că, în urmă cu câţiva ani, în jurul Devei, exista o salbă de bălţi care aveau peşte în neştire. “Dacă vroiam să prind cărăşei pentru răpitori, pe oricare dintre bălţile din jurul Devei, reuşeam să prind atât cât îmi doream. Ca să nu mai pun la socoteală faptul că prindeam caracudă foarte frumoasă pe aceste bălţi, astăzi complet abandonate, fie invadate de vegetaţie, fie depopulate sau batjocorite de braconieri. Aşa s-a întâmplat şi cu celebra baltă de la Bălata care a căzut pradă plaselor. A fost secată până în iarnă, când, după ce a fost scos tot peştele mare, cel mic a murit îngheţat. Nu demult am fost la o altă baltă de lângă Bălata, din câmp, unde odinioară existau amuri foarte mari şi ştiuci sau şalăi veritabili. Am avut trista surpriză să descopăr că balta este ca laptele, de un alb intens, semn că acolo s-a dat cu carbit sau cu alte substanţe nocive, tocmai pentru a se scoate peştele”, povesteşte cu amărăciune pescarul. Nici pe Mureş nu mai este peştele de altă dată, este de părere Claudiu, care, la fel ca mulţi alţi pescari rodaţi pe cel mai mare râu ce străbate judeţul nostru, a ajuns la această tristă concluzie.

Proiecte pentru piscicultură

Pe tinerii pescari din vremurile noastre îi definesc, pe lângă atitudinea lor de luptători contra celor mai puţin civilizaţi dintre noi, o dorinţă nestăvilită de implicare civică. La doar 23 de ani, Claudiu are un proiect de reamenajare şi revitalizare a bălţii de la Bălata – marea baltă de la Bălata, cea care în vremea în care a fost privată dădea crapi foarte frumoşi. “M-am gândit ca împreună cu un prieten să găsim o soluţie de a repune pe roate această baltă, probabil din fonduri europene. Este păcat că acest domeniu, al pisciculturii şi al pescuitului sportiv, nu este suficient de atent abordat în ţara noastră. Este păcat, de asemenea, ca un judeţ precum Hunedoara, care deţine un potenţial uriaş în materie de pescuit, să nu acceseze fonduri pentru dezvoltare piscicolă. Este un domeniu atât de regenerabil şi de frumos, încât nu văd cum de nu pot fi copiate modele funcţionale din ţările vecine”, conchide Claudiu.