Majorarea contribuţiilor aduce mai multă sărăcie

Articolul a fost vizualizat de 2,002 ori

Potrivit noului proiect de lege a sănătăţii, cota procentuală la contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate plătită de angajator va fi de 5,2%, aplicată la salariul mediu brut pe ţară, pentru fiecare angajat care câştigă mai puţin decât media. Patronii hunedoreni spun că suma este una considerabilă şi adaugă că, dacă va fi aplicată noua lege, riscă să trimită acasă din angajaţi. 

Prevederea de care se tem patronii hunedoreni este prevăzută în articolul 154 al noului proiect de lege a sănătăţii. Reprezentanţii firmelor din judeţ spun că majorarea contribuţiilor pentru sănătate ar creşte cheltuielile în aproape toate domeniile de activitate, mai ales că mii de hunedoreni lucrează în acest moment doar pentru salariul minim pe economie, în timp ce majoritatea câştigă remuneraţii sub salariul mediu.

Administratorii societăţilor comerciale spun că de-abia au reuşit să supravieţuiască crizei, în timp ce în jur de 11.000 de firme hunedorene înregistrează datorii la bugetul de stat, aşa că majorarea cheltuielilor ar putea falimenta sute alte societăţi. Contabilii recunosc că această creştere a contribuţiilor ar aduce – cel puţin teoretic – mai mulţi bani în plus pentru sănătate, dar adaugă că statul ar pierde, în schimb, alte sume, ca urmare a lichidării a sute de locuri de muncă numai în judeţul Hunedoara.

Mai mult, ei adaugă că ar fi nevoie de măsuri fiscale care să încurajeze munca, mai ales în condiţiile recesiunii, dublată de deprecierea de moment a leului.

“Vom renunţa la creşteri şi bonusuri”

Administratorii companiilor din judeţul Hunedoara afirmă că plata contribuţiilor de sănătate raportate la salariul mediu brut pe economie, în cazul câştigurilor mai mici decât acesta, va avea efecte negative multiple. Astfel, o parte a companiilor care au reuşit să aibă profit în timpul crizei nu vor mai putea să ţină pasul majorărilor salariale în raport cu inflaţia, iar alţii vor fi nevoiţi să taie primele. Alte firme, care traversează o perioadă mai dificilă, vor fi nevoite să reducă din personal pentru a menţine acelaşi nivel al cheltuielilor, în timp ce unii angajatori vor apela la munca la negru.

Reprezentantul unei fabrici de confecţii din Hunedoara, care lucrează pentru export, S.C. Succes Conf S.R.L., Jeno Gyorfi, declară că este foarte posibil ca, dacă noul pachet de măsuri va fi aprobat şi aplicat, să reducă din primele salariaţilor. “Este clar că de undeva trebuie să luăm diferenţa de bani. De undeva trebuie să-i tai. Şi, de unde să-i tai, de la angajat, nu? Dacă se va aplica această prevedere, în perioada următoare este foarte probabil să nu mai putem mări salariile, aşa cum am vrea noi”, spune reprezentantul fabricii de confecţii. S.C. Succes Conf are peste 250 de angajaţi, însă cifra este una fluctuantă, ea ajungând până la un maxim de 300. Salariul mediu în fabrică este, potrivit lu Jeno Gyorfi, de 1.000 de lei, bani la care se adaugă câte 20, până la 22 de bonuri de masă lunar, fiecare în valoare de 9 lei.

Mai mult, cine nu lipseşte de la serviciu mai mult de cinci zile pe lună are, după trei luni de la angajarea în firmă, o primă de fidelitate cuprinsă între 150 şi 200 de lei. “Şi din bonuri s-ar putea să tăiem. Însă totul depinde de decizia guvernanţilor”, precizează reprezentantul fabricii.

Patronatul Român nu este în total dezacord

În schimb, preşedintele Filialei Hunedoara a Confederaţiei Patronatului Român (CPR), Cristian Grigoraş, afirmă că, luat la nivel individual, efectele noii prevederi nu sunt benefice pentru fiecare angajator în parte, pentru că – deşi procentul vizează cota angajatului – aceasta este plătită de angajator.

“Dacă le luăm la nivel global – şi până la urmă cred că fiecare angajator trebuie să facă o analiză la nivel global – acesta are un efect benefic pentru economia românească. Cred că s-ar putea să apară şi situaţii precum reducerile salariale sau cele din bonusurile angajaţilor ori concedierea unora dintre salariaţi. Dar să nu uităm că această problemă este în discuţie, iar noi, ca şi confederaţie, negociem acum cu Guvernul un pachet de măsuri. Acesta s-ar putea să aibă şi măsuri benefice, atât pentru antreprenori, cât şi pentru economie în ansamblu. Din păcate, omul de afaceri a fost învăţat să comenteze fiecare aspect separat. Cel care-i convine nu îl comentează, cel care nu îi convine – îl comentează. Această măsură nu este atractivă nici pentru mine, ca om de afaceri, pentru că, poate, nu îmi convine să plătesc în plus pentru angajat. Angajatului, însă, s-ar putea să-i convină, dacă îi explic faptul că s-ar putea să îi cer mai mult, datorită faptului că va avea un punct de pensie mai mare, că s-ar putea să aibă un sistem de sănătate stabil, Guvernul având de unde să aducă nişte bani înspre acest sistem”, susţine Grigoraş.

El adaugă că patronii ar putea să accepte această măsură de atragere a banilor spre sănătate, urmând să ceară – în compensaţie – alte facilităţi legate de încasarea TVA. Preşedintele CPR Hunedoara mai spune că toţi patronii sau administratorii nemulţumiţi se pot adresa organizaţiei pe care Grigoraş o conduce şi care are, potrivit acestuia, peste 500 de firme membre, în cadrul cărora lucrează în jur de 11.000 de angajaţi.

Contribuţie triplată

Potrivit cifrelor oficiale, în luna iunie câştigul salarial mediu nominal brut lunar a fost de 2.140 lei, ceea ce ar însemna că noua contribuţie pentru asigurările sociale de sănătate ar fi de 111 lei. Salariul minim brut, pe de altă parte, este 700 de lei pe lună, iar patronii care au angajaţi retribuiţi cu această sumă trebuie să plătească pentru asigurările de sănătate doar puţin peste 36 de lei. În ceea ce priveşte munca ilegală, anul trecut inspectorii de muncă au avut de soluţionat peste 600 de reclamaţii, cu o treime mai puţin decât în 2009.

Inspectorii de muncă susţin că numărul neregulilor a scăzut, pentru că majoritatea firmelor încă active au încercat să se conformeze de frica amenzilor şi a închisorii. Anul acesta, inspectorii au depistat, în timpul controalelor, aproximativ 260 de hunedoreni cărora angajatorii nu le înregistraseră contracte de muncă.

About Ada Beraru