Colţul cultural: Drumul haiducilor

Sfârşitul de sezon pentru proiectele culturale realizate în aer liber ne-a adus sâmbătă şi duminică din nou în Ţara Bârsei. Am participat cu Cimpoierii din Transilvania, la “Turnirul cetăţilor” de la Feldioara şi la “Drumul haiducilor” de la Bran. Două comune ambiţioase, care au învăţat să realizeze manifestări cu scopul de a promova tradiţiile şi obiceiurile locale, dar şi pentru atragerea de turiştilor interesaţi de asemenea evenimente.

Turnirul cetăţilor, la Feldioara

Sâmbătă, la ora 13:00, am pornit parada pentru “Turnirul cetăţilor”, din curtea bisericii evanghelice de la Feldioara, înpreună cu Ordinul Paladinilor de Terra Medies şi cu Cavalerii Cetăţii Roşii. Pe parcursul celor două zile de festival, fiecare cavaler şi domniţă au făcut tot ce se poate pentru a aduce în faţa turiştilor şi locuitorilor de aici activităţi şi elemente din viaţa medievală, atât de prezente de altfel în istoria locului.

Momentele muzicale au fost asigurate de către Cimpoierii din Transilvania şi grupul de muzică medievală No Mad. Trebuie să ştiţi că Feldioara a fost locul unde au construit cavalerii teutoni prima cetate de pe teritoriul Transilvaniei. Cetatea romanică era situată pe colina de la Feldioara, înconjurată pe trei laturi de râul Homorod. Experienţa de constructori a teutonilor acumulată în Ţara Sfântă şi în Asia Mică a adus pe meleagurile transilvănene tehnici şi soluţii de construcţie întâlnite la marile castele cruciate de la Tyr, Crac des Chevaliers şi Ascalon.

Cavalerii teutoni au ajuns în Ţara Bârsei venind dinspre răsărit, unde fuseseră purtaţi de cruciada Apusului catolic pentru eliberarea Ierusalimului de sub stăpânirea musulmanilor, consideraţi necredincioşi. În timpul cruciadei, dobândesc experienţă în construirea sistemelor de fortificaţii, iar ordinul lor se transformă din ce în ce mai mult dintr-o organizaţie monahală. într-una militară. Au ajuns în Ţara Bârsei în anul 1211 şi aşa începe povestea lor pe aceste meleaguri. Cavalerii teutoni şi-au stabilit reşedinţa la Feldioara, care avea o poziţie strategică favorabilă pe o terasă înaltă pe malul stâng al râului Olt, la răscruce de drumuri. Cetatea de pământ avea forma aproximativă a unui triunghi isoscel cu vârful spre răsărit. Teutonii au organizat Ţara Bârsei în cinci centurii, care aveau fiecare sarcina de a construi, aproviziona, a întreţine şi a apăra câte o cetate.

În anul 1225, ei au fost alungaţi de către regele Andrei al II-lea, deoarece au subordonat Ţara Bârsei scaunului papal, ceea ce era inacceptabil pentru regale Ungariei. Ca fapt divers, de-a lungul istoriei, în 1447, Ioan de Hunedoara, guvernatorul Ungariei, aflat atunci la Braşov, donează bisericii cu hramul Sfintei Fecioara Maria din târgul Feldioara veniturile regale ale unei mori situate pe râul Hămăradia.
Concertul Cimpoierilor a început la ora 19:00 şi imediat după ce ultimele aplauze s-au stins, au purces la drum spre Bran, la festivalul “Drumul haiducilor”.

Drumul haiducilor, la Bran

Primăria comunei Bran, a organizat pe platoul “Inima Reginei” o manifestare care a debutat cu o paradă haiducească şi a continuat cu o serie de activităţi specifice tematicii acestui eveniment: expoziţii şi demonstraţii de arme şi tehnică haiducească, picnic haiducesc cu preparate tradiţionale şi carne de mistreţ la ceaun, ateliere de creaţie populară şi ateliere foto retro. De asemenea, organizatorii au pregătit în programul festivalului două reprezentaţii de teatru de păpusi, spectacole de muzică, dans, concursuri, cum ar fi cel mai frumos cuplu cal-călăreţ, răpiri şi răscumpărări, dar şi mâncare haiducească şi cascadorii cu cai, într-o atmosferă salbatică. Turiştii şi localnicii au participat la petreceri câmpeneşti alături de proscrişii care au răpit domniţe în goana cailor. Cimpoierii din Transilvania au concertat în cele două zile ale festivalului, bucurând inimile celor prezenţi la acest eveniment cultural inedit.
Iată două manifestări ce ţin de obiceiurile şi de istoria locului, exemplu demn de urmat, cu atât mai mult cu cât subiectele de acest fel se găsesc la fiecare pas.
Am zis!