Dezastrele de la Bac impun mai multă stricteţe

După rezultatele obţinute de absolvenţi la cea de-a doua sesiune a Bacalaureatului din 2012, profesorii analizează situaţia şi se întreabă ce le-a mai rămas de făcut. Inspectorii şcolari, pe de altă parte, spun că dascălii ar trebui să fie mai realişti şi să le acorde cu note şi mai mici elevilor care nu ştiu nimic. 

Profesorii sunt îndemnaţi să renunţe la indulgenţă când vine vorba de evaluarea zilnică a elevilor

Doar puţin peste 21 la sută dintre candidaţii din a doua sesiune de Bacalaureat au reuşit să treacă examenul. Asta înseamnă că 400 de candidaţi din cei aproape 2.000 care s-au prezentat la sesiunea de toamnă a examenului de Bacalaureat în judeţul nostru au obţinut medii de trecere. Deşi Inspectoratul Şcolar al Judeţului Hunedoara (ISJ) a organizat meditaţii gratuite pentru elevi, aceştia nu s-au înghesuit la ore. Mai mult, la sesiunea din august-septembrie a examenului, în Hunedoara s-au înscris peste 2.350 de elevi, dintre care doar mai puţin de 1.950 au fost prezenţi.

Statisticile arată că un număr de aproximativ 2.000 de elevi au urmat cursurile la zi, iar dintre aceştia au susţinut examenul de Bacalaureat doar 1.750. Şase dintre elevi au fost eliminaţi şi doar 390 au reuşit să ia note peste 6. Alţi aproape 200 de absolvenţi de seral s-au înscris la examenul de Bacalaureat, dar la examen au venit, în cele din urmă, mai puţin de jumătate. Un elev a fost dat afară în timpul probelor, iar 88 dintre ei au obţinut note sub 6.
Elevii care au urmat cursurile la “fără frecvenţă” au venit şi ei la Bac-ul din toamnă. Cu toate acestea, doar unul dintre cei patru candidaţi a obţinut media necesară pentru promovare. În judeţul Hunedoara sunt 325 de medii între 6,00 şi 6,99, peste 70 de medii între 7,00 şi 7,99, în timp ce 11 elevi au obţinut note cuprinse între 8,00 şi 8,99. Un singur elev a reuşit să obţină o medie peste 9.

“Daţi nota 1, nu 4!”

Profesorii de la liceele din judeţ spun că, deşi s-au aşteptat ca în sesiunea de toamnă notele să fie mai mari comparativ cu prima sesiune, realitatea i-a contrazis şi de această dată. Dascălii adaugă că şi în prima sesiune au sperat că elevii lor vor obţine note mai bune decât anul trecut, pentru că au muncit mai mult cu ei, la clasă. De aceea, dascălii se arată descumpăniţi şi spun că nu mai pot face faţă dezinteresului copiilor pentru şcoală, dar şi atracţiilor care le deturnează atenţia în cu totul alte direcţii. Unii profesori spun că nici măcar nu îşi pot compara rezultatele cu cele de anul trecut, deoarece scăderea ratei promovării a fost chiar şi de 50 la sută, faţă de 2011.

În schimb, inspectorii şcolari spun că profesorii au şi ei o parte de vină, pentru că nu sunt suficient de realişti. “Având în vedere că elevi care au obţinut note de 1 şi 2 au făcut contestaţie, eu cred că ar trebui ca profesorii să fie mai realişti şi, acolo unde elevul nu ştie nimic, să nu dea nota 4, ci nota 1, pentru că sistemul de notare în România este de la 1, la 10”, afirmă purtătorul de cuvânt al ISJ hunedoara, Marta Mate. Ea adaugă că, dacă un elev care a dat foaia goală primeşte, totuşi, nota 4 şi nu 1, aşa cum ar trebui, pentru el devine foarte greu să înţeleagă unde se situează din punctul de vedere al cunoştinţelor acumulate.

Cinciul la română este inadmisibil

Reprezentanta Inspectoratului Şcolar al Judeţului Hunedoara mai spune că absenţa unora dintre elevi de la orele gratuite de meditaţii susţinute în această vară, în intervalul dintre ele două sesiuni de Bacalaureat, este justificată de navetişti. Oricum, chiar şi elevii recunosc că este imposibil să înveţi, în două luni, materia din patru ani. Ei mai spun că programa este foarte încărcată şi că există discipline la care, pur şi simplu, nu înţeleg materia, aşa că nu reuşesc nici să memoreze nimic. Deşi atât profesorii, cât şi reprezentanţii Inspectoratului recunosc că programa este încărcată, aceştia spun că şi dezinteresul unor copii pentru unele discipline este la fel de mare. “La o materie cum ar fi limba şi literatura română este de neconceput să iei nota 5 la examen, în condiţiile în care zilnic ai studiat, timp de 12 sau 13 ani, această materie; gama de formulări a fost şi ea foarte largă, aşa că toată lumea putea să obţină cel puţin o notă de trecere. La matematică sau la disciplinele realiste e, într-adevăr, altceva, dar la română nu cred că există vreo scuză, ci doar lipsa interesului. Pe de altă parte, trebuie să ţinem cont de faptul că sunt şi copii bine intenţionaţi, dar care nu reuşesc că înveţe decât până la un anumit nivel şi atunci poate că ar trebui să ne gândim la Bacalaureatul diferenţiat”, mai spune Marta Mate.

Dascăli nemotivaţi şi anti-modele

Reprezentanţii sindicatelor dascălilor spun că fenomenul “Bacalaureatul ruşinii” nu ar trebui să mire pe nimeni, din moment ce piramida valorilor în societatea românească s-a inversat. “Mai mult, dacă chiar preşedintele ţării demonstrează că e mai important să fii şmecheraş şi să te descurci, în momentul în care preşedintele, la deschiderea anului şcolar, îşi aminteşte despre şmecheriile pe care le făcea el profesorilor atunci când era elev sau afirmă public că nu s-a omorât cu cartea, nu se mai dă greutatea necesară învăţământului”, afirmă liderul Sindicatului Învăţământ Preuniversitar Hunedoara (SIP), Paul Rusu. El mai spune că, în condiţiile în care un absolvent de liceu va trebui să studieze nu cinci, ci şapte ani ca să ajungă profesor, odată cu introducerea masterului didactic, aproape că nu vor mai fi persoane interesate să ocupe un post în sistemul tot mai neatractiv.

Rusu adaugă că, deşi România a avut o şcoală bună şi performantă, acum sistemul este putred pedinăuntru şi nu pregăteşte practic studenţii, astfel încât ei să aibă cunoştinţe aprofundate de pegadogie, pentru a putea “modela” elevii. După sindicalişti, soluţia ar fi o decizie politică naţională prin care şcolii să îi fie redată demnitatea, prin revalorizarea dascălilor şi investiţii masive în şcoli şi dotări.

“Pentru ca această profesie care cere şi vocaţie să fie atractivă, salariile profesorilor ar trebui să fie cel puţin duble”, precizează Rusu.