Visul unei nopţi de iarnă: reabilitarea termică

Deşi mai sunt doar câteva săptămâni până la sosirea frigului, pe majoritatea hunedorenilor iarna îi va prinde, din nou, “descoperiţi”. Prea puţini locuim într-un imobil pe care am reuşit să îl eficientizăm termic, aşa că facturile ne vor scoate şi în această iarnă bani frumoşi din buzunar. Autorităţile, în schimb, aşteaptă sprijin de la Guvern.

Deşi ar fi trebuit să meargă repede şi bine, reabilitarea termică a blocurilor din judeţ s-a împotmolit în birocraţie şi criza de fonduri

Primăria Deva a venit cu o propunere de investiţii pentru eficientizarea energetică a blocurilor: proiecte finanţate cu 60 la sută din sumă de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). Proiectul de creştere a eficienţei energetice implică atât anveloparea locuinţelor cu plăci de polistiren şi reabilitarea faţadelor, cât şi înlocuirea ferestrelor clasice cu unele din tâmplărie şi geam termoizolant, închiderea balcoanelor şi a lojelor cu tâmplărie termoizolantă, dar şi
termo-hidro-izolarea planşeelor de la subsol, a plafoanelor şi a mansardelor. Un proiect de eficientizare energetică de acest gen transformă, pur şi simplu, spaţiul de locuit într-unul modern şi foarte economic, prin izolarea spaţiilor comune, la care se adaugă repararea sau refacerea instalaţiilor de încălzire a caselor scărilor şi culoarelor de trecere. Potrivit autorităţilor locale devene, blocurile care pot fi cuprinse în proiect trebuie să aibă cel puţin trei etaje şi să fie construite în perioada 1950-1990.

Reprezentanţii autorităţii locale spun că Fondul European de Dezvoltare Regională va asigura 60 la sută din suma necesară realizării unui astfel de proiect, iar restul de 40 de procente va fi suportat de primărie şi asociaţia de proprietari. Edilii deveni s-au gândit chiar şi la o diferenţiere a contribuţiei proprietarilor, în funcţie de gradul de sărăcie al acestora. Astfel, asociaţiile de proprietari în care 50 la sută din familii au un venit pe membru mai mic de 150 de euro, vor plăti doar 10 la sută din costul investiţiei. Asociaţiile în care mai bine de jumătate dintre membri au venituri cuprinse între 150 şi 350 de euro vor suporta 20 la sută din contravaloare, iar cei care se încadrează între 350 şi 500 de euro, vor plăti 30 la sută. Prioritate vor avea, spun reprezentanţii Primăriei Deva, cele mai vechi şi mai deteriorate blocuri, imobile în care nu s-a investit în renovare încă de la construirea acestora şi unde majoritatea locatarilor sunt vârstnici cu venituri reduse.

S-au descurcat pe cont propriu

În municipiul Hunedoara, în lista de investiţii pentru anul 2012 este cuprins proiectul “Creşterea performanţelor energetice pentru 10 blocuri – expertiză tehnică, audit energetic şi studiu de fezabilitate”, în valoare de 60.000 lei. Tot în lista de investiţii se regăseşte şi lucrarea “Creşterea performanţelor energetice pentru blocul 10 de pe bulevardul George Enescu”, în valoare de 50 000 lei, potrivit reprezentantei Primăriei Hunedoara, Silke Oprean. Cu toate acestea, până acum, niciun hunedorean nu a beneficiat de ajutor de la autorităţile locale sau de la Guvern. Cine a vrut şi a avut banii necesari, şi-a izolat singur pereţii exteriori, contra unei sume de aproximativ 2.500 de lei. Preţul creşte odată cu nivelul la care este amplasată locuinţa, deşi o asemenea lucrare nu poate dura mai mult de patru-cinci zile.

Reprezentaţii câtorva asociaţii de proprietari din Hunedoara au încercat, pe parcursul anilor trecuţi, să beneficieze de facilităţile programului guvernamental de co-susţinere a efiecientizării termice. Unii dintre aceştia au făcut primele demersuri în urmă cu cinci ani, dar – deşi o parte dintre propunerile de reabilitare a blocurilor au fost aprobate prin hotărâri de consiliu local – majoritatea proprietarilor nu au primit niciun sprijin, nici până în ziua de astăzi. În cele din urmă, după nenumărate demersuri şi expertize, fiind anunţaţi că toată documentaţia trebuie reluată, pentru că noua lege prevedea cote de finanţare diferite şi formulare noi, unii s-au lăsat păgubaşi şi au montat singuri plăcile de polistiren. În municipiul Hunedoara sunt, în total, peste 580 de blocuri de locuinţe.

22 de blocuri izolate la Petroşani

În Petroşani, în schimb, viceprimarul Dorina Niţă spune că, în ultimii ani, au fost reabilitate 22 de blocuri, dintre care două prin intermediul Companiei Naţionale de Investiţii, 15 în baza Ordonanţei din 2010, prin care autorităţile locale şi naţionale au contribuit cu 80 la sută din sumă, iar asociaţiile de proprietari cu numai 20, iar alte 5 blocuri au fost eficientizate termic pe cheltuiala proprietarilor. Anul acesta, Primăria Petroşani a inclus pentru finanţare 11 blocuri pe Ordonanţa 18, în timp ce alte 4 imobile au fost incluse pe o linie de finanţare a Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în România (UNDP). Obiectivul proiectului constă în creşterea performanţei energetice la clădiri din comunităţi cu venituri reduse, folosind tehnologii locale, distincte pentru fiecare zonă şi având ca ţintă reducerea costurilor pentru consumul de combustibil. “Prin intermediul acestui program blocurile unde doar câţiva proprietari au avut banii necesari pentru izolaţie termică şi au făcut asta pe cont propriu sunt izolate – în completare – cu bani proveniţi din programul Naţiunilor Unite”, afirmă Dorina Niţă.

Viceprimarul din Petroşani mai spune că administraţia locală vrea ca şi în 2013 să crească eficienţa termică a unor clădiri, cu ajutorul finanţărilor oferite prin intermediul Ordonanţei 18, a programului UNDP, dar şi prin Programul Operaţional Regional.

“Autorităţile publice locale pot depune proiecte de reabilitare termică a imobilelor, care să fie finanţate din fonduri europene nerambursabile, şi prin intermediul Programului Operaţional Regional – Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor”, menţionează Dorina Niţă.

Primăria Brad a plătit proiectele tehnice

La Brad, cel mai nordic municipiu al judeţului Hunedoara, viceprimarul Aurel Circo spune că auto-rităţile locale au plătit documentaţia tehnică necesară pentru realizarea proiectelor complexe de reabilitare termică (ce includ nu doar izolaţia cu polistiren a faţadelor, ci şi izolarea subsolurilor, a plafoanelor şi a culoarelor, plus montarea de geamuri termopan) pentru 35 de blocuri. “Este vorba despre blocuri cu un coeficient de pierdere foarte mare”, ex-plică viceprimarul. El adaugă că pentru realizarea proiec-telor tehnice ale celor 35 de blocuri primăria a plătit 100.000 de lei (un miliard de lei vechi), în timp ce suma totală necesară pentru executarea lucrărilor ar fi de 32 de milioane de lei (320 de miliarde de lei vechi). Exper-ţii guvernamentali spun că în partea superioară a blocului, prin plafon, se pierde până la 20 la sută din căldură, pereţii înregistrează pierderi energetice de până la 25 la sută, ferestrele neetan-şeizate duc şi ele la o pier-dere de 20-25 la sută, iar planşeul parterului lipsit de izolaţie iroseşte până la 10 la sută din căldura unui imobil. Viceprimarul din Brad, pe de altă parte, susţine că un bloc perfect izolat termic consumă de trei până la patru ori mai puţină energie pentru încălzirea pe timp de iarnă.

Aurel Circo spune că, oricum, cei care şi-au izolat pe cont propriu locuinţele nu au ţinut cont de faptul că legea prevede ca faţadele să fie reabilitate în totalitate, nu doar un balcon pe rând. De altfel, în aproape toate oraşele judeţului există cel puţin câteva “blocuri papagal”, unde pe o singură faţadă se regăsesc câte cinci-şase combinaţii de forme şi culori.

Până acum, niciun hunedorean nu a fost, însă, amendat. Edilii-şefi recunosc (neoficial) că, dacă nu au avut bani la buget să îi ajute pe oameni, ar fi absurd să îi sancţioneze pentru că au încercat să se descurce singuri cu izolaţia, doar ca să mai facă ceva economii.

Cine nu are aviz riscă să rămână fără gaz

Problema anvelopării pe cont propriu, şi aşa costisitoare, nu se reduce doar la coloritul “papagal” şi aspectul estetic compromis al imobilelor. Specialiştii E.ON Gaz România spun că, pentru a evita accidentele, exploziile şi infiltrările de gaze, trebuie ca orice proprietar care îşi izolează locuinţa să obţină mai întâi un aviz de la E.ON. Normele tehnice pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale prevăd că instalaţiile de utilizare trebuie să fie amplasate la vedere, în spaţii uscate, ventilate şi cu acces permanent, astfel încât să fie posibilă verificarea acestora de către lucrătorii firmei.

Totuşi, în ciuda numărului mare de apartamente izolate pe cont propriu în judeţ, până acum compania E.ON Gaz Distribuţie a înregistrat în judeţul Hunedoara doar câteva cereri pentru eliberarea unor astfel de avize tehnice. Un asemenea aviz vă va scoate din buzunar mai puţin de 100 de lei, scăpându-vă, în schimb, de aplicarea unor sancţiuni, care pot merge până la sistarea furnizării gazelor naturale. Reprezentanţii E.ON mai spun că hunedorenii care speră că pot evita sancţinile se înşeală. Asta deoarece în momentul în care vor face verificări şi revizii la instalaţiile de gaze naturale, echipele E.ON Gaz Distribuţie vor cere avizul tehnic proprietarilor care şi-au izolat locuinţele cu polistiren.