Acord într-un infinit ondulat

Uniunea Artiştilor Plastici Profesionişti din România, filiala Deva, ne propune o nouă expoziţie de pictură, de data aceasta a profesorului Titus Blaj, din Haţeg. Expoziţia se poate vedea la galeria „Forma” din Deva, în fiecare zi, între orele 10.00 – 17,00.

Diversă tematica propusă de Titus Blaj în acest „Acord într-un infinit ondulat”. Priveşte cu atenţie la antici, are „tentaţia cunoaşterii”, ”miroase florile abisului” cu o veritabilă „teamă de necunoscut”, are o „senzaţie gaudiană” „la marginea prăpastiei”, asistă la „întoarcerea cavalerului din cruciadă” cu „corăbii la porţile nopţii”.

Am enumerat în fraza de mai sus câteva din titlurile lucrărilor, realizate de Titus Blaj. Pe lângă abilităţile de pictor, găsim la el aptitudini de poet, un mod de
exprimare verbal ce aduce în faţa noastră exact lumea pe care vrea să o aibă în tablouri. El doreşte în acest fel să ajute privitorul, să înţeleagă ce se află pe pânză, acceptând totuşi situaţia în care publicul poate să vadă altceva. Iată ce declară el referitor la aceasta: „Fiecare lucrare pe care o expun conţine o poveste. Povestea poate să fie cunoscută de privitor şi nu-i rămâne decât să-i caute detaliile urmărind să le descopere pas cu pas, cromatic, figurativ, metaforic, ritmic, muzical, simbolic sau cu orice alte forme de expresie plastică ce-i sunt sugerate. Povestea poate să-i fie necunoscută şi atunci privitorul apelează la imaginaţia sa, construind-o aşa cum crede că trebuie să-şi urmeze cursul narativ. Povestea poate să fie scurtă, doar de o secvenţă, sau se poate întinde pe un spaţiu contemplativ atât cât îşi permite privitorul să comunice cu pictura în faţa căreia stă, sau cât îi permite pictura să comunice cu ea. Comunicarea este reciprocă. Comunicarea cu pictura depinde de starea, de katharsisul care se stabileşte între aceasta şi privitor. Uneori spui că-ţi place ceva şi nu ştii de ce.

E acea stare benefică. Această pictură este asemenea unei „action painting”, în care limita şi spaţiul curg, fără încetare, cu similitudini din natură, oscilând între construcţii riguroase şi accidente cromatice elaborate”. Cromatica este importantă la Titus Blaj, cu tuşe tari şi cu secvenţe care construiesc tabloul, întregul fiind creat din fragmente, ce unite dau povestea.
De altfel, Titus Blaj nu vrea decât să realizeze acordul într-un infinit ondulat, ca o trecere de la minus la plus, de la alb la negru de la viaţă la moarte. Chiar dacă pictorul tratează latura dramatică a existenţei umane, culorile vii, crude, transmit privitorului o neostoită poftă de viaţă a celui care creează. Cum simte Titus Blaj acest lucru? “Las pictura liberă, aidoma naturii. Nu e acelaşi cântec al păsărilor din colivie cu acela al păsărilor libere. Din seră, orhideele leşină de dor, fără nicio nădejde, spre cerul lor sudic. Uneori ne place să căutăm sensuri şi forme privind norii ce se destramă sau se unesc pe cer. Alteori simţim că figurativul şi abstractul coexistă, îşi răspund într-un dialog larg”. Surprinzător acest pictor, sau poet, oare cum trebuie să-i spunem? Dar Titus Blaj este şi dascăl şi încă unul dintre aceia care îmi plac, cu har şi cu simţul misiunii.

A organizat în această vară o tabără de creaţie la Haţeg, pentru studenţii de la Facultatea de Arte din Cluj-Napoca. Altfel spus, a creat un eveniment de calitate, într-o comunitate nu foarte obişnuită cu asemenea lucruri. La final, galeria de arte plastice „Cromo” din Haţeg, inaugurată în 8 Decembrie 2011, a fost gazda unei expoziţii cu instalaţii, mod de exprimare experimental, frecvent folosit de către studenţii de la arte. Am descoperit în Titus Blaj un om de cultură complet, creator şi promotor de evenimente de ţinută. Dar atenţie, dacă nu este ajutat, măcar să fie lăsat în pace. El ştie ce are de făcut.