Mămăliga tare pentru crap

Acolo unde apele ascund curenţi puternici, pe râurile mari, pe Mureş, Olt sau chiar pe Dunăre, există tehnici speciale de pescuit la crap, cunoscute şi folosite de către localnici. Cei mai fiţoşi dintre pescari ar spune că şi acolo se pretează bentonita şi alţi asemenea lianţi care vor întări negreşit nada pe care o punem pe coşuleţ.

Monturile sunt prevăzute cu acest coşuleţ, bădăran, precedat de un plumbaj agresiv de până la 30 de grame, în funcţie de curenţi desigur, şi se termină cu un fir textil pe care legăm un cârlig straşnic. Coşuleţul trebuie umplut cu o nadă de culoare deschisă, galbenă de preferinţă, pentru că indiferent de culoarea apei sau de nivelul de turbiditate, galbenul va fi uşor reperat de către crap. Nu este suficient să pescuim doar cu momeala goală, chiar dacă este de mari dimensiuni – boiliesuri gata făcute galbene, bile mari de Sweetcorn, porumb agăţat în montura snowman etc, pentru că adâncimea apei nu va revela în adâncuri absolut nimic interesant pentru crap. Pâlcul de nadă şi mai ales suspensiile emise de către coşuleţ vor spori atractivitatea vadului, iar crapul va deveni interesat de substrat. Am învăţat acest lucru pescuind pe Dunăre cu lipovenii, unde am dibuit câteva monturi meseriaşe pentru crap, dar şi o reţetă foarte bună de mămăligă.

Amestecuri năstruşnice

Aşa cum ştim, mămăligile pot fi făcute în mai multe moduri, important pentru ce ne trebuie nouă este să fie tari, să nu se dizolve rapid în apă. Una dintre reţetele strong le-am descris aici, în paginile REPLICA, era vorba despre mămăliga pe care o frământăm cu pâine, de ne iese un amestec suficient de solid pentru a rezista câteva zile într-un pahar cu apă. Culoarea acesteia poate fi îmbunătăţită cu puţină esenţă, colorant natural – şofran, sau colorant alimentar pentru prăjituri. Dacă totuşi ne dorim să păstrăm caracterul mămăligii autohtone, atunci e musai să o fierbem foarte bine şi să o întărim cu făină albă sau griş.

Am făcut un experiment şi am adăugat multe nade şi aditivi în mămăliga de pe foc. Poate că nadele sunt de bun augur şi oferă un adaos nutritiv, însă aditivii nu prea şi-au făcut treaba şi n-au legat mămăliga, aşa cum speram, de aceea judec că sunt buni pentru nadele uşoare din făinuri. O mare prostie pe care am făcut-o, atunci când amestecam mămăliga, a fost să pun în oală PV1, acel aditiv roşu care colorează nadele pentru staţionar. Imediat mămăliga s-a transformat din galbenă în roşiatică, iar efectul ei vizual nu a mai fost nici de
departe acelaşi, atunci când am aruncat-o la apă.

Betaina şi Robin Red-ul nici măcar nu pot să mă pronunţ dacă îi adaugă ceva în plus, însă Robin Red-ul cu siguranţă că îi modifică în primul rând culoarea. Bine e să punem puţin lapte de porumb sau ceva sirop de porumb, dar atenţie, să fie natural, nu din cel pe bază de alcool, pentru că atunci stricăm din nou toată mămăliga.