Şcoli sărace, şcoli bogate

Câteva mii de elevi hunedoreni vor învăţa şi anul acesta în peste 30 de şcoli care nu au reuşit să obţină autorizaţia de funcţionare. În schimb, alte câteva mii de copii şi tineri din judeţ au început prima zi de şcoală în clădiri reabilitate, în care vor studia la standarde europene.

Cele mai importante proiecte de reabilitare ale şcolilor hunedorene s-au derulat în ultimii ani la Colegiul Naţional „Decebal” din Deva, la Liceul Pedagogic Sabin Drăgoi şi la Colegiul Naţional „Aurel Vlaicu” din Orăştie. Cele trei unităţi şcolare au beneficiat de bani europeni, cu ajutorul cărora au dat o altă faţă claselor, dar au cumpărat şi tehnologia necesară pentru ca elevii care învaţă aici să aibă condiţii asemănătoare celor de care se bucură copiii din centrul sau vestul Europei. Elevii Colegiului Naţional „Decebal” din municipiul Deva vor învăţa anul acesta într-o clădire renovată şi dotată cu mobilier şi echipamente IT de ultimă oră. Lucrările de reabilitare şi dotare a colegiului, realizate în baza unui proiect cu finanţare europeană, au fost finalizate. Proiectul a presupus refacerea reţelelor termice, electrice, de apă şi canal, precum şi înlocuirea pardoselilor, extinderea sălii de sport, modernizarea terenului de sport din curtea colegiului, dar şi realizarea de finisaje interioare. Tot în baza proiectului au fost realizate şi două cabinete de informatică, dotate cu calculatoare de ultimă generaţie, dar s-au făcut şi dotări cu echipamente sportive şi mobilier şcolar nou. Valoarea proiectului, derulat de Primăria Deva, în calitate de beneficiar, pe parcursul a doi ani şi jumătate, a fost de de 9,3 milioane de lei. Conform directorului Florin Ilieş, la Colegiul Naţional “Decebal” din Deva învaţă 1.400 de şcolari şi preşcolari.

Reabilitarea spaţiilor şi dotări la Pedagogic

Un alt proiect, „Reabilitarea, modernizarea clădirilor şi echiparea infrastructurii educaţionale”, s-a derulat la Liceul Pedagogic „Sabin Drăgoi” din Deva, durata de implementare fiind stabilită pentru 28 de luni. Proiectul a inclus reabilitarea spaţiilor destinate procesului educaţional, reducerea costurilor cu energia termică prin îmbunătăţirea clasei energetice a clădirilor, renovarea sălii de sport a şcolii şi dotarea acesteia cu echipamentul necesar pentru orele de educaţie fizică. În plus, proiectul a inclus achiziţionarea de echipamente TIC, destinate procesului educaţional. Astfel, laboratoarele liceului au fost dotate cu echipamente IT, pentru ca peste 200 dintre elevi, care sunt cazaţi la internatul liceului (majoritatea provin din mediul rural), să aibă posibilitatea de a accesa Internetul în scopuri educative, în afara orelor de curs. Mai mult, proiectul de la Liceul Pedagogic a vizat şi dotarea cu calculatoare necesare pentru extinderea reţelei de Internet din şcoală şi creşterea frecvenţei utilizării calculatoarelor, în scop educaţional. O altă componentă a proiectului a vizat reabilitarea instalaţiilor şi infrastructura necesară conectării noilor calculatoare la Internet. Proiectul nu i-a exclus nici pe profesori: managerii de proiect au prevăzut cumpărarea de laptop-uri pentru aceştia, astfel încât dascălii să se bucure şi de mobilitate, în funcţie de nevoi.

Bani pentru elevii din Orăştie şi Veţel

Şi Colegiul Naţional “Aurel Vlaicu” din Orăştie a implementat un proiect a cărui finanţare a fost asigurată de Uniunea Europeană din Fondul European de Dezvoltare Regională. Proiectul „Reabilitare clădire principală Colegiul Naţional ” s-a derulat prin Regio – Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013. Managementul proiectului la nivel naţional a fost asigurat de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, ca Autoritate de Management a POR, iar la nivel regional de către Agenţia de Dezvoltare Regională Vest. Pentru realizarea lucrărilor de reabilitare a clădirii şi dotarea cu echipamente informatice performante, la Colegiul Naţional “Aurel Vlaicu” au fost investite 5,9 milioane de lei, din care fonduri nerambursabile 4,6 milioane de lei. Proiectul a inclus reabilitarea acoperişului, a plafonului şi a finisajelor interioare, la etajul doi, reabilitarea coşurilor de fum şi a sistemului de colectare a apelor pluviale, refacerea tâmplăriei exterioare, a holului de acces principal, dar şi a circuitelor electrice, înlocuirea şi repararea tâmplăriei istorice interioare, modernizarea sălii de festivităţi, repararea treptelor. În plus, tot în baza acestui proiect, elevii care învaţă la colegiul din Orăştie vor beneficia de centrală termică nouă, dar şi de echipamente şi reţea IT.

Reabilitări şi “la ţară”

Din fericire, nu doar şcolile din mediul urban au beneficiat de proiecte de reamenajare, ci şi unele unităţi de învăţământ din mediul rural. Este şi cazul şcolilor din comuna Veţel, unde administraţia locală a reuşit să amenajeze din fonduri proprii grupuri sanitare la trei şcoli din patru – şi anume unităţile de învăţământ din Veţel, Leşnic şi Mintia, dar şi la grădiniţa din Veţel. Primarul comunei Veţel, Ioan Henţiu, spune că şcola primară va fi mutată în alt imobil, deoarece clădirea în care funcţionează şcola este foarte veche şi are un grad foarte mare de uzură. “Intenţionăm să extindem şcoala cu clasele V-VIII, astfel încât în viitor acolo să încapă şi clasele primare”, mai spune primarul.

8 la sută, fără autorizaţii

Reprezentanta Inspectoratului Şcolar al Judeţului Hunedoara (ISJ), Marta Mate, spune că, din totalul celor peste 400 de şcoli din judeţul Hunedoara, 8 la sută nu au autorizaţie de funcţionare. “92 la sută dintre şcoli au primit autorizaţie de funcţionare, în timp ce 34 de unităţi de învăţământ au început anul şcolar fără a avea acest aviz. Din totalul de 34 de şcoli neautorizate, 28 au fost incluse de autorităţile care au responsabilităţi de control şi sancţionare în programe de conformare, în timp ce alte şase şcoli nu au primit niciodată, până acum, autorizaţie de funcţionare, pentru că funcţionează în clădiri improprii. În cazul lor, singura soluţie ar fi mutarea într-un alt spaţiu preexistent sau care urmează să fie construit”, explică Marta Mate. Unele dintre cele mai mari probleme apar în cazul celor trei grădiniţe din Valea Jiului (două în Petrila şi Lupeni), adaugă purtătorul de cuvânt al ISJ Hunedoara, care funcţionează la parterul unor blocuri, în spaţii neconforme.

Fără apă, în spaţii supraaglomerate

“În atribuţiile Inspectoratului Şcolar nu intră decât proiectele care se referă la dezvoltarea resursei umane, adică proiectele noaste urmăresc formarea atât a cadrelor didactice, cât şi a elevilor. Reabilitarea clădirilor este o chestiune care ţine de administraţiile publice locale. Totuşi, reprezentanţii şcolilor întocmesc situaţii cu nevoile existente la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, pe care noi le prioritizăm şi le trimitem la Ministerul Educaţiei, iar fondurile se acordă şcolilor nu doar de la autorităţile locale, ci şi prin intermediul hotărârilor de guvern. La Petrila, unde sunt cele două grădiniţe de care vă spuneam, autorităţile locale au demarat lucrările pentru realizarea de spaţii noi, care sunt absolut necesare”, precizează reprezentanta ISJ. Printre unităţile de învăţământ cu probleme se mai numără şcoli din Petroşani, Lupeni şi Câmpu lui Neag. Neregulile constau în lipsa amenajărilor corespunzătoare pentru derularea programului “Laptele şi cornul”, intrări comune pentru şcolari şi preşcolari, dar şi situaţii mai grave, unde copiii nu au o sursă de apă sau grupurile sanitare nu au fost igienizate, sau micuţii învaţă în grupe supraaglomerate. Directorii riscă amenzi de până la 10.000 de lei, dacă nu vor remedia măcar o parte dintre deficienţe. Autorităţile sanitare, însă, ştiu că şcolile nu au bani şi evită să aplice amenzi, încercând să-i convingă “cu binişorul” pe cei aflaţi la conducere, astfel încât aceştia să se conformeze.

Scade numărul elevilor de clasa I

Peste 57.000 de elevi hunedoreni au început în această săptămână un nou an şcolar. În jur de 2.300 dintre aceştia au trecut pragul şcolii pentru prima oară. Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului Şcolar al Judeţului Hunedoara, Marta Mate, cei mai mulţi elevi sunt cei din ciclul liceal, numărul copiilor înregistrând o scădere de la un ciclu şcolar la altul. Astfel, în ciclul primar vor studia 15.000 de copii, în timp ce în clasele de gimnaziu aproximativ 16.500. Cei mai mulţi elevi sunt înregistraţi în învăţământul liceal, 21.500, iar alte 2.000 de elevi vor urma cursurile postliceale. Anul şcolar 2012-2013 va avea 36 de săptămâni de cursuri, însă clasele terminale vor avea un regim special, astfel că elevii acestora vor încheia cursurile mai devreme, pentru a putea să se pregătească pentru examenele care îi aşteaptă. Clasa pregătitoare, care a fost introdusă anul acesta, va face parte din învăţământul obligatoriu şi va rămâne la învăţământul primar. Elevii din clasele a XII-a şi a XIII-a vor putea opta la sfârşitul acestui an şcolar între bacalaureatul obişnuit, similar examenelor de până acum, şi cel profesional. Cei peste 57.000 de elevi hunedoreni vor fi îndrumaţi de la catedră de 5.600 de educatori, învăţători şi profesori, dintre care 80 la sută sunt dascăli titulari. Restul de 20 de procente sunt suplinitori, majoritatea calificaţi, potrivit reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar. Anul acesta mai puţin de 10 cadre didactice care au o pregătire necorespunzătoare comparativ cu postul pe care îl ocupă (n.r.: au terminat studii superioare, dar în alt domeniu) le vor preda elevilor hunedoreni.