O zi normală la Sarmizegetusa Regia

O dată pe an, vechea capitală a dacilor poate să îşi întâmpine vizitatorii aşa cum se cuvine. Asta pentru că doar o dată pe an se organizează o manifestare de tip “porţi deschise”. Gestul este atât practic, dar mai ales simbolic şi pleacă de la arheologii care ştiu cu adevărat să preţuiască Sarmizegetusa Regia şi sunt demult convinşi că întregul complex al cetăţilor dacice merită mult mai multă atenţie atât din partea publicului, dar mai ales din partea autorităţilor.

Duminica trecută a fost singura zi din an în care turiştii care au urcat la Sarmizegetusa Regia au fost întâmpinaţi la intrarea în cetate cu pliante şi cu înştiinţarea: “Dacă vă interesează un ghidaj prin obiectivul istoric, suntem la dispoziţia Dumneavoastră. Trebuie doar să aşteptaţi câteva minute până mai vin şi alţi doritori, ca să avem un grup un pic mai mare”. Momentul este aproape ciudat, mai ales pentru turistul care a mai fost la Regia şi i s-a întâmplat să nu găsească aici nici ţipenie de om, ce să mai vorbim de pliante şi ghidaje gratuite?! Din nefericire, un asemenea moment este posibil doar o dată pe an, la “Ziua porţilor deschise”. Grupul se încheagă destul de repede. Unul dintre arheologii care lucrează deja de o lună la Regia pleacă împreună cu vizitatorii şi îşi începe ghidajul după câţiva paşi, explicându-le tehnica de construire a zidurilor preluată de daci de la greci, dar cu oarecare modificări. Ajunge apoi la prima secţiune de săpătură, cea din pădure, făcută de arhologi în încercarea de a stabili mai clar traseul pe care-l urmează drumul pavat ce pleacă din incinta sacră, traseu despre care au avut surpriza să constate relativ recent că nu duce direct spre Poarta de Vest, ci “virează” spre dreapta.

“Ruine” pe înţelesul tuturor

Turiştii coboară apoi în incinta sacră. Li se explică pe rând şi pe scurt cam tot ce se ştie despre fiecare templu în parte, despre soarele de andezit, despre canalele de colectare a apei săpate de daci în incintă şi li se răspunde la orice întrebare pertinentă. Ce e mai frumos e păstrat pentru finalul turului. O altă secţiune de săpătură a scos la iveală o conductă din ceramică veche de 2000 de ani. Este vorba despre o conductă lungă de cel puţin 23 de metri, care captează un izvor şi care pare funcţională şi acum. Nu e o descoperire în premieră. Conducta a mai fost săpată în anii ‘50, dar şi atunci, ca şi acum, arheologii au considerat că în lipsa unui plan de restaurare şi conservare pe termen lung, aceasta ar fi mai în singuranţă în pământ, aşa că au reîngropat-o. La vederea conductei, “ciobită” doar într-un loc, cu 60 de ani în urmă, din neglijenţa cu care a fost manevrat un hârleţ, unul dintre vizitatori exclamă: “Să-i chemaţi şi p-ăia de la ApaProd, să vină să vadă o conductă care rezistă 2000 de ani, nu 10, ca ale lor”. Traseul de vizitare se termină la cortul multi-media, amenajat chiar în incinta sacră. Rând pe rând, curioşi de toate vârstele îşi pun câte o pereche de ochelari 3D pentru a vedea cât se poate de bine cum arătau templele dacilor înainte de a fi demolate de cotropitorii romani. Imaginile sunt spectaculoase şi au credibilitate, pentru că sunt realizate pe baza mai multor studii amănunţite. Marele Sanctuar Circular, unul dintre cele doar trei temple circulare de asemenea dimensiuni din Europa, este cel la care proiecţia 3D pare că zăboveşte cel mai mult, pentru că turiştilor acesta li se pare cel mai interesant. În sfârşit, turistului i se arată într-adevăr “ceva” când ajunge la Sarmizegetusa Regia.

2012, anul cu cea mai bună finanţare

După decenii la rând în care arheologii au fost nevoiţi să se descurce cum pot când vine vorba de cercetarea vestigiilor de la Sarmizegetusa Regia, câte două-trei săptămâni pe an şi doar cu mijloace învechite de cercetare, anul acesta Ministerul Culturii a reuşit să găsească mai mulţi bani pentru capitala Daciei. Finanţarea corespunzătoare a cercetărilor este importantă mai ales că 99 la sută din ceea ce se ştie despre daci provine din rezultatele săpăturilor arheologice, ştiut fiind faptul că scrieri dacice nu s-au descoperit aproape deloc până în acest moment. Programul de cercetare se întinde pe durata a patru ani şi, per total, ar trebui să aibă parte de o finanţare de 10 milioane de lei. Primii bani au fost deja alocaţi pentru cercetări, iar specialiştii speră ca, de la anul, să poată locui în condiţii cât de cât decente. Vechea cabană în care sunt cazaţi este sub orice critică, iar studenţii veniţi în practică suportă temperaturi de 4 grade Celsius, pentru că dorm în corturi. “Ne-am dori un centru multifuncţional, care să fi amplasat în pădure, dar destul de aproape de incinta sacră. În acel centru am putea avea spaţii de cazare, un mic muzeu, un post de jandarmi şi un punct de prim ajutor. Rămâne însă de văzut dacă şi cât de repede se va împlini această dorinţă a noastră”, spune profesorul Gelu Florea (medalion), coordonatorul cercetărilor arheologice de la Sarmizegetusa Regia.

Participare peste aşteptări

“Ziua porţilor deschise” la Sarmizegetusa Regia a fost organizată de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. “Am primit un ajutor consistent din partea conducerii ISU Hunedoara şi a Primăriei comunei Orăştioara de Sus, cărora trebuie să le mulţumim, pentru că fără aportul lor nu ştiu cum ne-am fi descurcat”, spune profesorul Gelu Florea. În ciuda vremii capricioase, la Sarmizegetusa Regia au urcat duminică peste 400 de turişti, de patru ori mai mulţi decât într-o zi obişnuită de vară. În afară de hunedoreni, au fost destui de mulţi turiştii veniţi din alte părţi ale ţării, parcarea amenajată cu scandal în vara anului trecut devenind neîncăpătoare încă din prima parte a zilei.

Reacţii pozitive

Turiştii care au urcat duminică în fosta capitală a Daciei libere s-au declarat cel puţin mulţumiţi de efortul organizatorilor, adăugând că, la următoarele vizite, ar dori să vadă şi să afle şi mai multe:

Ioana Achim – 45 de ani, Timişoara: “Nu ştiam că se organizează aşa ceva aici, însă mă bucur c-am nimerit cu excursia noastră tocmai acum. Eu am mai fost cu ani în urmă, iar acum am venit şi cu cei mici. Atunci ne-am plimbat prin cetate, am văzut două panouri şi cam atât. Acum însă şi eu şi cei doi băieţei ai mei am aflat mult mai multe despre daci”

Viorel Berbecea – 30 de ani, Alba Iulia: “Am venit în special pentru proiecţiile 3 D care am înţeles că s-au făcut şi anul trecut şi se fac şi anul acesta. Măcar virtual să vezi cum arătau templele dacilor, dacă de refăcut nu le reface nimeni, fizic”.

Alina Doncu – 26 de ani, Deva: “Dacă turiştii ar fi primiţi mai des la Regia aşa cum sunt primiţi astăzi, cred că ar fi o oarecare normalizare a situaţiei. Nu e deloc normal ca un asemenea monument să nu fie administrat aşa cum se cade, iar asta se vede mai ales dacă vii într-o zi oarecare din cursul săptămânii. Nu e pază, nu sunt panouri, nu sunt ghizi…”