Arboretumul de la Simeria, reabilitat din donaţii

Deşi parcul dendrologic de la Simeria are un viitor nesigur, pentru că familia Ocskay a făcut o cerere de retrocedare, iar procesul trenează în instanţă, autorităţile locale nu au vrut să lase parcul de izbelişte. Zeci de voluntari au muncit timp de o lună pentru reabilitarea arboretumului. Cea mai mare rezervaţie dendrologică din România are nevoie anual de 150.000 de lei numai pentru lucrări de întreţinere.

Reprezentanţii Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS), care administrează arboretumul, estimează că abia peste opt ani magistraţii ar putea să ia o decizie definitivă în ceea ce priveşte soarta parcului dendrologic, care se întinde pe o suprafaţă de 67 de hectare. Tocmai din cauza litigiului, care durează deja de ani buni, Primăria din Simeria nu poate investi niciun leu în parc. Pentru a nu lăsa rezervaţia dendrologică să se deterioreze, în condiţiile în care arboretumul nu generează nici măcar banii necesari pentru plata celor câţiva îngrijitori şi pentru utilităţi, Asociaţia Volsim din Simeria a decis să se implice şi să apeleze tocmai la locuitorii municipiului penru care parcul reprezintă unul dintre simbolurile oraşului. Astfel, în parteneriat cu Primăria Simeria, Asociaţia Volsim a început reabilitarea Parcului Dendrologic din localitate, sub sloganul „Parcul Dendrologic este al nostru!”. Proiectul a fost susţinut de locuitorii Simeriei, dar şi de firmele din oraş, care au asigurat materialele necesare. Voluntarii, coordonaţi de specialişti, au făcut lucrări de curăţare şi reabilitare a aleilor, de curăţare a două lacuri din trei, dar şi de decongestionare a vegetaţiei invadatoare.

Monument al naturii caută voluntari

Şeful staţiunii, Daniel Pitar, spune că ar mai fi nevoie de o serie întreagă de lucrări, însă – la o lună de la demararea propiectului – entuziasmul a mai scăzut şi, în ciuda faptului că are materialele necesare, parcul nu are mâna de lucru necesară pentru lucrările minimale de reabilitare. “Ne-au ajutat angajaţii Primăriei Simeria, ai fabricii de pâine Titan, angajaţii de la REVA Simeria, deţinuţii de la Penitenciarul Bârcea Mare şi juniorii de la Clubul Sportiv Simeria. Cu toate astea, greul de-abia acum începe. Până acum am realizat cam 10 la sută din ceea ce ne-am propus. Ar mai fi nevoie de lucrări de construire a unui zid de sprijin în zona unuia dintre lacuri, zid care va preveni colmatarea lacului, reparaţii curente şi de faţadă la clădirea administrativă şi îngrădirea parcului, pe o distanţă de 3,3 kilometri. Pentru asta, însă, avem nevoie de forţă de muncă. Pot fi chiar şi pensionari sau tineri, însă este esenţial ca aceştia să vină de dimineaţa sau cel puţin în timpul programului, pentru că toate lucrările se fac sub coordonarea angajaţilor staţiunii, astfel încât niciuna dintre speciile valoroase să nu aibă de suferit de pe urma unor intervenţii neprofesionale”, explică Daniel Pitar. Acesta adaugă că se bazează pe continuarea parteneriatului cu Penitenciarul Bârcea Mare, care – dacă va avea la dispoziţie un microbuz – ar putea să trimită şi în săptămânile următoare deţinuţi care vor să ajute la întreţinerea parcului.

Rezervaţia supravieţuieşte din vânzarea de arbuşti

Daniel Pitar mai spune că arboretumul are nevoie anual de investiţii în valoare de 150.000 de lei, aşa că, chiar dacă familia Ocskay va reuşi să-l recupereze în instanţă (n.r. moştenitorii au refuzat orice fel de despăgubiri oferite de statul român), unui proprietar privat i-ar fi foarte greu, cel puţin pentru început, să administreze o asemenea colecţie de plante rare, care ocupă o suprafaţă de 70 de hectare, dintre care 3 hectare de pepiniere. De altfel, acestea reprezintă şi sursa de venit numărul unu a parcului, în condiţiile în care un bilet de intrare în rezervaţie costă doar doi lei, iar – cu reducere – taxa de intrare atinge valoarea derizorie de un leu. Cine vrea arbuşti ornamentali îi poate cumpăra de la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice din Simeria, iar administratorii arboretumului spun că solicitările vin din toată ţara. Astfel, cine doreşte să îşi amenajeze grădina, poate alege de aici dintre zecile de specii de tuia, molid argintiu, glicină, magnolie sau bambus. Pentru un arbust de talie mare dintr-o specie de magnolie va trebui să plătiţi 60-70 de lei, în timp ce un balot de bambus, care vă va “cotropi” grădina cu verdeaţă, îl puteţi cumpăra cu numai 20 de lei. Viceprimarul din Simeria, Eduard Felciuc, spune că – dacă lucrările s-ar face profesionist şi ar include o reabilitare completă a parcului – acestea ar costa cel puţin câteva sute de mii de lei (câteva miliarde de lei vechi). Deocamdată, pentru proiectul “Parcul dendrologic este al nostru!”, firmele din Simeria au donat materiale de construcţii în valoare de 10.000 de lei, spune Felciuc. Suma amintită este, de altfel, prima donaţie făcută parcului în ultimii 22 de ani, iar proiectul de reabilitare a celei mai bogate colecţii de plante lemnoase din ţară în regim de voluntariat este şi el o premieră naţională.