Transalpina, cel mai frumos şi mai periculos drum

În lipsa parapeţilor, cel mai frumos drum din România devine şi cel mai periculos. CNADNR spune că drumul va fi gata în octombrie, însă realitatea din teren arată că şansele ca termenul comunicat de companie să fie respectat sunt nule. Numai vara asta, zeci de mii de români şi-au riscat viaţa pe cel mai înalt şi mai spectaculos drum din ţară.

Drumul, considerat de mulţi a fi mai spectaculos chiar şi decât Transfăgărăşanul, a devenit o adevărată atracţie turistică. Deşi, oficial, este închis, drumul are parte de un trafic destul de intens: 5000 de vehicule într-un interval de 12 ore, după cum rezultă din datele furnizate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. În mod normal, şoseaua trebuia să fie gata, pe toţi cei 140 de kilometri ai săi, încă din aprilie anul trecut. La ora actuală, porţiunea sa cea mai spectaculoasă, cea cuprinsă între staţiunea montană Rânca şi Obârşia Lotrului, lungă de aproximativ 30 de kilometri, nu este securizată. Parapeţii lipsesc, iar de marcaje nici nu poate fi încă vorba. Pe porţiunea spectaculoasă, parapeţi există, pe câteva sute de metri, doar în Pasul Urdele, unul dintre locurile în care mulţi dintre turişti se opresc pentru fotografii.

Contraindicat celor slabi de înger

“Am făcut greşeala să trimit nişte prieteni la plimbare pe Transalpina. Soţia amicului meu a stat tot drumul pe bancheta din spate, acoperindu-şi capul cu o pătură, ca să nu vadă nimic. Aşa i-a fost de frică pe-aici. Eu am râs când m-a sunat şi mi-a povestit, dar ea, săraca, a trecut prin sperietura vieţii ei”, spune Radu Berlescu (43 de ani), un hunedorean pasionat de plimbările la munte, cu sau fără maşină. “Am mai venit pe-aici prin mai, anul ăsta. Dintr-o dată s-a pus o ceaţă de n-am mai văzut aproape deloc. Am avut noroc că am găsit un loc în care să trag maşina în afara drumului. Fără parapeţi şi fără marcaje mi-a fost frică să merg mai departe. Nu mi-a fost niciodată frică pe drumuri, mai ales că am deja un milion de kilometri făcuţi, toţi în România, însă atunci m-au luat fiorii. Aici sunt zeci de locuri în care, dacă ai ieşit de pe asfalt, cazi în hău sute de metri”, adaugă Mircea Popa (50 de ani), şofer profesionist.

Termene depăşite

Lucrările la porţiunea extrem de periculoasă dintre Rânca şi Obârşia Lotrului au început în octombrie 2008, iar întregul drum trebuia finalizat în aprilie 2011. Reprezentanţii CNADNR spun că data limită nu a putut fi respectată din cauza a fel de fel de situaţii neprevăzute cu care s-au confruntat constructorii: de la ploi torenţiale care au provocat torenţi, la alunecări de teren, sau perioade în care nu s-a putut lucra din cauza vremii, mult mai capricioasă la 2000 de metri altitudine. Aşa se face că pe lista de lucrări au apărut puncte suplimentare, iar termenele de finalizare s-au devansat. Ultimul termen de finalizare comunicat de CNADNR este 30 octombrie 2012. Asta cu toate că tot CNADNR spune că, la la 14 septembrie 2012, pe întreaga lungime a Transalpinei, constructorii mai aveau de montat 6.000 de metri de parapeţi metalici, 20.000 de parapeţi rigizi din piatră şi 5000 de metri pătraţi de plase metalice de protecţie, lucrări la care se adăugau 185.000 de metri pătraţi de asfalt şi 75.000 de metri liniari de şanţuri şi rigole.

Fiecare, pe răspunderea lui

Sectorul de drum dintre Obârşia Lotrului şi Rânca este oficial închis circulaţiei publice. Reprezentanţii inspectoratelor de poliţie din Vâlcea şi Gorj, judeţele pe raza cărora se întinde porţiunea cea mai periculoasă a Transalpinei, recunosc că, din curiozitate, au făcut şi ei cel puţin o plimbare pe drumul amintit, drum pe care, dacă vrei să te simţi cât de cât în siguranţă, trebuie să rulezi cu cel mult 30 de kilometri pe oră. Şefii serviciilor de Poliţie Rutieră din cadrul celor două inspectorate de poliţie spun că, până acum, nu s-au înregistrat accidente grave pe cea mai înaltă şosea din România, menţionând că şoferii îşi asumă întreaga responsabilitate pentru eventualele accidente. “Evenimente au mai fost pe Transalpina, însă fără victime, din fericire. Şoferii trebuie să ştie însă că drumul nu este deschis circulaţiei publice, pentru că nu există parapeţi, nu există semnalizare verticală şi nici orizontală. Fiecare şofer care intră pe Transalpina (între Rânca şi Obârşia Lotrului – n.red.) îşi asumă răspunderea pentru el şi cei din maşina sa.
Acea porţiune din drum încă nu poate fi inclusă în regimul legal al drumurilor publice”, spune comisarul – şef Dumitru Tatomir, şeful Serviciului Rutier din cadrul IPJ Gorj.

Transalpina se transformă în rău: tarabe, gunoaie şi “cerşetori”

Deşi drumul este oficial închis, traficul intens înregistrat pe cea mai înaltă şosea din România le oferă “negustorilor” contemporani o ocazie de câştig. Pe lângă tarifele mai ridicate practicate în staţiunea Rânca, atât la cazare cât şi la masă, faţă de anii trecuţi, în popasul dintre Pasul Urdele şi coborârea spre Valea Lotrului au apărut, de anul acesta, tarabe cu deja obişnuitele mărfuri de bâlci, plus o “terasă” aproape improvizată. Aici, mai ales în week-end, se creează adevărate ambuteiaje, pentru că, din cauza rigolei de lângă drum, săpată relativ recent, maşinile nu mai pot urca pe platoul înierbat al popasului, aşa că şoferii sunt obligaţi să le lase în drum. În rarele locuri în care se poate opri, rămân “urme” ale turistului român: pet-uri, pungi, şerveţele…

Cu toate relele sale, Transalpina rămâne unul dintre cele mai frumoase drumuri din Europa şi, în plus, s-ar putea alege şi cu o mascotă. Dacă pe Valea Prahovei urşii sunt animalele care, până mai ieri, distrau turiştii, pe şoseaua Rânca – Obârşia Lotrului acest rol este deja jucat de măgăruşii ciobanilor care au stâne în zonă. În multe locuri îi puteţi întâlni în grupuri destul de mari, în mijlocul drumului, “cerşind” de mâncare la geamurile autoturismului obligat să oprească.