Hunedoara este codaşă la proiecte de dezvoltare rurală

Deşi Guvernul a lansat un program special pentru dezvoltare rurală, fermierii hunedoreni şi autorităţile din judeţ nu se înghesuie să ia banii. În topul regional, Hunedoara se află la coada clasamentului, cu doar jumătate din banii pe care i-a obţinut judeţul Timiş. Până acum fermierii din judeţul Hunedoara au primit 43 de milioane de euro, din totalul de peste 115 milioane de euro contractate.

Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 5 VEST Timişoara (CRPDRP 5 VEST Timişoara) a făcut până în prezent plăţi către beneficiarii Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) în valoare de peste 235.000.000 euro. Cele mai multe plăţi au fost făcute către beneficiarii ale căror proiecte de investiţii se află în judeţul Timiş: peste 86.000.000 de euro. Timişul este urmat de judeţul Caraş-Severin, cu un total de în jur de 55.000.000 de euro. Urmează judeţul Arad, care a absorbit mai bine de 50.000.000 euro, în timp ce Hunedoara se situează la coada clasamentului, cu numai aproximativ 43.000.000 euro. Din totalul proiectelor depuse de hunedoreni din 2008 şi până în prezent, cele mai multe sunt cele pentru instalarea tinerilor fermieri. Aproape 480 de proiecte au fost depuse pentru a obţine finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, iar valoarea contractată numai pe Măsura 112 (cea destinată tinerilor fermieri) până în acest moment este de 5.325.000 de euro. Pe locul doi, ca număr de proiecte depuse pentru finanţare prin PNDR, se află cele finanţate prin Măsura 313, care vizează încurajarea activităţilor turistice. Mai bine de 80 de hunedoreni au reuşit să încheie contracte pentru o valoare totală mai mare de 9,6 milioane de euro. Alţi 73 de fermieri au decis să parieze pe succesul modernizării exploataţiilor agricole şi au contractat, pe Măsura 121, aproape 20 de milioane de euro.

Bani mai mulţi pentru proiectele mari

Mult mai prost stă judeţul nostru la accesarea Măsurii 322, care oferă sprijin pentru renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale. Pe această măsură au fost depuse până acum doar 64 de proiecte, însă – pentru că este vorba de proiecte de mare anvergură – suma este una consistentă în comparaţie cu restul sumelor obţinute în cadrul celorlaltor măsuri: aproape 44 de milioane de euro de la deschiderea liniei de finanţare. Reprezentanta din cadrul Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) Hunedoara, Florinda Lăcraru-Crăciun, afirmă că imediat în topul finanţărilor pentru dezvoltarea satelor hunedorene se regăsesc proiectele de sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi. Puţin peste 50 de hunedoreni au încercat să înfiinţeze mici afaceri sau să le dezvolte pe cele deja existente şi au contractat fonduri în valoare de aproape 6 milioane de euro, în timp ce alţi 40 de fermieri sau entităţi au contractat peste 60 milioane de euro pentru modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii pentru exploataţiile din agricultură şi silvicultură. Alţi 37 de hunedoreni au depus proiecte pentru creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere, obţinând aproape 15 milioane de euro. Pe Măsura 122 – „Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii” a fost depus un singur proiect, care este deocamdată în evaluare, aşa că reprezentanta Oficiului nu a precizat dacă acesta va fi aprobat pentru finanţare şi nici suma care îi va fi alocată acestuia.

Munţii sunt de vină

Directorul-adjunct al Oficiului Judeţean de Plăţi, Adina Moga, spune că judeţul Hunedoara nu se află la coada clasamentului din cauza dezinteresului autorităţilor în promovarea liniilor de finanţare sau lipsa deschiderii faţă de solicitanţi, nici ca urmare a interesului scăzut al fermierilor hunedoreni, ci din cauza reliefului majoritar montan. „Pentru că judeţul Hunedoara are un specific muntos, aproximativ 70 la sută din judeţ fiind reprezentat de zone montane, nu ne vom putea compara niciodată cu un judeţ de câmpie, precum Timişul sau Aradul, zone cu mare potenţial de dezvoltare a exploataţiilor agricole de mari dimensiuni. După cum se vede şi din statistici, şi tocmai din cauza reliefului muntos, în judeţul nostru – pe criteriul numărului de cereri depuse pentru finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală – cea mai căutată este măsura destinată tinerilor fermieri, aceasta fiind urmată de cea care sprijină activităţile turistice”, explică Adina Moga. Mai mult, inspectorii agricoli spun că o altă problemă şi un motiv pentru valoarea mică a fondurilor de dezvoltare accesate ar fi îmbătrânirea accelerată a populaţiei. Aceasta ne plasează pe primele locul în topul sporului natural negativ şi al depopulării satelor la nivel naţional. O altă cauză implicită ar fi scăderea forţei de muncă şi rata ridicată a şomajului real din judeţul Hunedoara. Astfel, în jur de 60.000 de hunedoreni adulţi şi apţi de muncă nu figurează în statistici, o bună parte dintre aceştia muncind – de fapt – în străinătate (oficial sau „la negru”), iar alţii renunţând să îşi mai caute de lucru şi aşteptând lunar bani de la rudele plecate peste graniţe. În schimb, mulţi dintre bătrânii satelor hunedorene abia mai supravieţuiesc, laolaltă cu gospodăriile lor.