Colţul cultural: Trei Parale

Dacă tot ne legăm de lipsa de identitate a manifestărilor care se organizează sub genericul Zilele… , încerc să ofer informaţii despre grupuri şi artişti care ar putea aduce în faţa spectatorilor tradiţii şi momente din cultura nostră veche. Astăzi voi prezenta o formaţie de excepţie, ce se remarcă nu doar prin prestaţia scenică, ci şi prin procuparea pentru cercetarea ştiinţifică, cu predilecţie spre culegerea de cântece tradiţionale româneşti şi nu numai.

Trei Parale grupează tineri orăşeni atraşi de muzicile vechi specifice spaţiului carpatic, alăturând muzicilor tradiţionale româneşti şi pe cele ale altor popoare ce trăiesc aici (evrei, ţigani etc.). Principalul responsabil de concepţia formaţiei este Florin Iordan (fluiere, cobză), etnomuzicolog la Muzeul Ţăranului Român. Acesta şi-a câştigat o bogată cunoaştere a muzicilor tradiţionale româneşti prin multiple cercetări de teren, pe care le-a făcut în lungul şi-n latul ţării. Îi stă alături Daniel Pop (voce, fluiere, percuţie, drâmbă), muzician cu o bogată experienţă în cântarea muzicilor vechi. Ceilalţi doi membri ai formaţiei sunt Beatrice Iordan (voce, cobză) şi Dinu Petrescu (percuţie).

În demersul de reconstituire a acestui univers muzical, membrii grupului Trei Parale se sprijină în primul rând pe transcripţiile de epocă pe care Anton Pann – psalt şi teoretician al muzicii bizantine – le-a adunat în câteva volume numite “Spitalul Amorului”. Se adăugă apoi: expediţii prin sate şi lucrul cu diverşi muzicanţi bătrâni, audierea unor înregistrări vechi de teren realizate de Constantin Brăiloiu, scotocirea prin diverse culegeri de folclor muzical.

Iată declaraţia de suflet a artiştilor de la Trei Parale, cu ocazia realizării primului proiect:
“«Bazar» este numele primului nostru proiect. Încercăm prin acesta să recuperăm o parte din muzicile urbane de tradiţie orală ale secolului al XIX-lea din Valahia şi Moldova. Pătrundem, astfel, în lumea hanurilor şi a cârciumilor, a micilor târguri şi a mahalalelor marilor oraşe, în vremuri amestecate, când tabieturile orientale – încă foarte puternice – începeau să pălească în faţa noului val de mode apusene. Această încâlceală culturală – cu modele importate de la Paris sau Istanbul – se suprapunea pe o încâlceală etnică, întrucât orăşelele româneşti cuprindeau importante mahalale ţigăneşti sau evreieşti (mai ales în Moldova) şi comunităţi mai mici de greci, armeni sau italieni. Toată această lume eterogenă se face resimţită în muzica epocii, creând un repertoriu savuros şi consistent în acealaşi timp. Pentru acest proiect am folosit, în primul rând, cântări provenite din publicaţii şi manuscrise ale timpului, cum ar fi: broşurile publicate de Anton Pann sub numele «Spitalul Amorului» sau «Cântătorul dorului» sau manuscrisul elevului său George Ucenescu. Am adăugat şi alte piese – din publicaţii mai noi sau chiar din culegeri personale; piese care – considerăm noi – au fost cântate mai cu seamă în această epocă. Aranjamentele noastre încearcă de cele mai multe ori să regăsească un stil al timpului. Alteori, dimpotrivă, în ele răzbat libertăţi sau iniţiative personale. Aceasta înseamnă că demersul nostru, în principiu revivalist, nu este unul ortodox şi pedant. Nici n-ar avea cum să fie, de vreme ce ne aflăm la început de drum, de vreme ce suntem încă în căutări, în experimentări”. De remarcat că Trei Parale a mai realizat apoi încă două proiecte: “Spitalul Amorului” şi “Balkanic Zeppelin”.

Activitatea concertistică a formaţiei cuprinde: participări la festivaluri medievale (Sighişoara, Mediaş, Zalău, Braşov) şi de muzică veche (Bucureşti), la festivaluri de teatru (Câmpina, Paşcani), evenimente româneşti în străinătate (Transditions, Bruxelles 2006, Întâlniri culturale pe Dunăre, Budapesta 2009), cântări la vernisajele unor expoziţii de artă plastică (ale unor artişti ca Ştefan Câlţia, Marian Zidaru), concerte în cluburi bucureştene: Green Hours, Clubul Ţăranului, apariţii la emisiuni radio sau TV (La porţile Ceriului – TVR Cultural, realizator: Grigore Leşe, Work in progress – TVR Cultural, realizator: Valentina Băinţan).