Istoricii hunedoreni, la ceas aniversar

“Istoria a fost şi va rămâne regina ştiinţelor. Ea ar trebui tratată ca un bun naţional, pentru că este o disciplină formatoare de cultură generală şi trezeşte conştiinţa naţională. Este rolul său şi al slujitorilor ei de a scotoci după documente şi pe baza lor să scrie lucrări complete, fără teama că adevărul poate supăra. Este momentul să renunţăm la şabloanele impuse în trecut şi să ne cunoaştem istoria adevărată” – sub acest îndemn profesorii de istorie din judeţ s-au unit acum trei ani într-o asociaţie profesională şi au pornit la drum în descoperirea trecutului acestor locuri. 

În vara anului 2009, câţiva profesori cu vocaţie pentru istorie discutau despre organizarea unei filiale judeţene a Asociaţiei Profesorilor de Istorie din România (APIR). Câteva luni mai târziu, în octombrie, Simion Molnar, Felicia – Mariana Adăscăliţei, Mirela – Emilia Grădină, Adrian Liga şi Sorin Vlaic deveneau oficial membri fondatori. Asociaţia hunedoreană era cea de a doua creată la nivelul Transilvaniei, după cea deja existentă în judeţul Bistriţa. Rapid, la asociaţia hunedoreană au aderat 40 de profesori de istorie şi persoane cu preocupări serioase în domeniu. “Au trecut 20 de ani de la căderea comunismului şi vrem să aruncăm clişeele istorice şi prejudecăţile trecutului. Totodată, vrem să devenim o alternativă la studiul şcolar cu manuale de istorie frumos colorate, dar prea mult simplificate. Intenţionăm să lansăm lucrări în domeniu, să organizăm simpozioane şi sesiuni de comunicări pe diferite teme care să dea elevilor şi profesorilor lor posibilitatea de a vedea altfel lucrurile. În principiu, vrem ca hunedorenii să afle adevărul din istorie chiar dacă acesta place mai puţin”, a declarat atunci cel devenit preşedintele filialei, Simion Molnar, inspector şcolar în 2009.

Asociaţia este înfiinţată sub oblăduirea lui Clio, una dintre cele nouă muze ale grecilor, fiica lui Zeus şi Mnemosyne. În perioada clasică, ea a fost considerată muza istoriei şi este reprezentată în diverse picturi drept o tânără cu cărţi în mână. APIR “Clio”, filiala Hunedoara are însemne proprii, o insignă, o plachetă de onoare care este oferită personalităţilor cu merite în domeniu, un site şi chiar o revistă. S-a decis ca lucrările şi activităţile asociaţiei să fie finanţate din cotizaţia anuală de 50 de lei pe care membrii trebuie să o plătească, dar şi din parteneriatele încheiate cu autorităţile locale. Motto-ul a fost ales din spusele lui Nicolae Bălcescu: “Istoria este cea dintâi carte a unei naţii. Într-însa ea îşi vede trecutul, prezentul şi viitorul”.

Revistă pentru adevărul istoric

Lansarea revistei “Perspective Istorice” – nume propus de profesorul Adrian Liga, cel care este redactorul şef adjunct – a avut loc în data de 27 februarie 2010. În paginile publicaţiei erau prezentate studii de istorie naţională, locală şi universală, dar şi consideraţii despre starea patrimoniului cultural naţional sau despre metodica predării istoriei la clasă de către profesori. Articolele abordau teme precum “Colectivizarea în Raionul Haţeg”, “Istoricii şi Securitatea”, “Patrimoniul hunedorean – parte integrantă a patrimoniului naţional”, “Stadiul cercetărilor asupra Comitatului Zarand (1861-1876), în total, mai bine de 30 de materiale concepute atât de profesori de istorie de liceu, dar semnate şi de lectori universitari doctori în domeniu.

La evenimentul de lansare a fost prezent şi politologul Cristian Pârvulescu, căruia i-a fost înmânată diploma de membru de onoare al Asociaţiei Profesorilor de Istorie – filiala Hunedoara. Acesta a susţinut o dizertaţie pe tema soluţionării problemelor viitoare prin analizarea reperelor istorice. Ca să fie acceptate, materialele trebuie să fie bine documentate, să aibă între patru şi opt pagini, cu aparatul critic trecut în subsolul filei. “Cred că trebuie să avem curajul să abordăm şi istoria ultimilor 20 de ani, care, în judeţul Hunedoara, a fost interesantă şi zbuciumată. Din această perioadă nu au lipsit momentele negative ale mineriadelor, dar şi cele pozitive, cum ar fi atitudinea locuitorilor municipiului Deva faţă de Regele Mihai, în anul 1996. Atunci, oamenii au rupt barajele poliţiştilor doar pentru a-l putea atinge pe Majestatea Sa”, declara atunci profesorul Simion Molnar, redactorul şef al publicaţiei editată de filiala Hunedoara a Asociaţiei Profesorilor de Istorie.

De la revistă, la televizor

Următorul număr al revistei s-a lansat în prezenţa unui public numeros care avea prilejul să asiste la un dublu eveniment: prezentarea noii publicaţii, dar şi lansarea volumului intitulat “Istoria vieţii bisericeşti a românilor hunedoreni”, scrisă de lector universitar dr. Florin Dobrei, devenit unul dintre colaboratorii apropiaţi ai revistei. Hunedorenilor interesaţi de istorie li s-au adăugat atunci o mulţime de clerici interesaţi de lucrarea masivă de peste 700 de pagini. Volumul, scris sub îndrumarea pr. acad. prof. dr. Mircea Păcurariu, adună între coperţi istoria spiritualităţii de pe parcursul a două milenii de istorie. La evenimentul cultural, membrii APIR Hunedoara i-au premiat pe elevii şi profesorii cu rezultate deosebite la Olimpiada de Istorie.

Interesul cititorilor pentru temele prezentate în revistă era evident şi susţinut de activitatea asociaţiei care organizase mai multe simpozioane şi conferinţe pe teme de istorie. La 20 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, conducerea asociaţiei organiza prima sesiune de comunicări ştiinţifice cu tema “20 de ani fără comunism. O nouă abordare a istoriei”. “După 1989, istoria nu mai înseamnă simpla memorare a faptelor istorice, ci trebuie să iniţieze omul în modul în care se poate ajunge la cunoaşterea acestor evenimente, trebuie să-i dezvolte o gândire critică şi să formeze o atitudine civică, democratică şi responsabilă”, se scrie în motivarea manifestării. A fost doar începutul unui lung şir de evenimente având în centru diverse momente cruciale pentru istoria locurilor. Mai mult, APIR Hunedoara era deja prezentă în media locală în cadrul unei emisiuni de televiziune difuzată de două ori pe lună. Emisiunile asociaţiei de la postul local Unu TV “Feţele nevăzute ale istoriei” sunt înregistrate şi scrise pe CD-uri distribuite odată cu revista. Până acum, membrii APIR Hunedoara şi invitaţii lor au la activ peste 90 de emisiuni care întregesc materialul informativ conţinut în paginile publicaţiei.

Trei ani de “Perspective Istorice”

În această lună, publicaţia bianuală editată de filiala Hunedoara a Asociaţiei profesorilor de istorie din România a ajuns la al treilea an de apariţie. În tot acest timp, în paginile revistei „Perspective Istorice” au apărut sute de articole despre istoria şi oamenii importanţi ai locurilor. “Ajutorul oferit de autorităţile locale din Deva a făcut ca revista să poată avea continuitate şi să poată fi distribuită gratuit profesorilor de istorie şi celor pasionaţi de scrisul trecutului şi sper că le-am stârnit apetitul pentru a scrie şi ei în această revistă”, a declarat redactorul şef, Simion Molnar. Fondarilor li se alăturau atât istorici de la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane sau de la Arhivele Naţionale, cât şi hunedoreni pasionaţi de domeniu sau cercetători transilvăneni recunoscuţi pentru studiile lor.

La numărul şase, publicaţia are un tiraj de 300 de exemplare: “Noi am încerat cu această publicaţie să răspundem nevoilor şi aşteptărilor, în primul rând, ale colegilor noştri cu preocupări în domeniul istoriei, ne place să credem că, încet – încet, am reuşit, pentru că, de la număr la număr, a crescut calitatea materialelor publicate”, precizează profesorul Adrian Liga. În contextul scăderii interesului elevilor pentru istorie cauzat de prea multe încercări de reformare a sistemului educaţional, APIR Hunedoara îşi propune: “…să devină o componentă activă la nivel de municipiu Deva şi judeţ în ceea ce priveşte studiul istoriei, să promoveze valorile locale judeţene şi naţionale în domeniul istoriei, dar şi obiectivele istorice care fac parte din patrimoniul local, naţional şi universal”. Membrii APIR Hunedoara propun implicarea elevilor la ore prin utilizarea unor metode active care să dezvolte gândirea critică, să redeştepte pasiunea pentru lectura istorică şi să revalorizeze sentimentul patriotic, lucru pentru care, spune profesorul Simion Molnar, “trebuie pasiune, dăruire, timp şi, evident, reconsiderarea vocaţiei de dascăl”.