Comunele mici nu prea au şanse la proiecte europene

Pentru că nu au un număr suficient de locuitori, foarte multe dintre comunele hunedorene nu reuşesc să obţină fonduri pentru derularea de proiecte de dezvoltare a infrastructurii. Reţelele de drumuri, apă şi canalizare rămân în aşteptarea fondurilor de la Guvern sau de la Consiliul Judeţean. Cele mai grav afectate sunt localităţile depopulate din Ţinutul Pădurenilor. 

Paradox: satele de munte din judeţ s-au depopulat mai ales din cauza drumurilor proaste, iar acum finanţările europene pentru infrastructură se acordă în funcţie de numărul de locuitori

După ce că resursele bugetare proprii sunt atât de mici, că nu ajung nici pentru plata salariilor angajaţilor şi a utilităţilor, primarii din comunele mici ale judeţului se confruntă cu încă o problemă serioasă: programele Uniunii Europene pentru finanţarea proiectelor de dezvoltare rămân doar un vis. Comunele mici nu sunt excluse din start, însă fondurile sunt acordate cu prioritate unităţilor administrative cu un număr mare de locuitori, pentru ca un număr cât mai mare de persoane să beneficieze de investiţiile respective. Primarii din comunele mici recunosc că acest principiu al eficienţei pe criteriu numeric este unul corect, dar adaugă că, în acest fel, comunele mici sunt permanent dezavantajate. Soluţiile care le rămân edililor din localităţile mici sunt întocmirea de proiecte cu finanţare exclusiv guvernamentală, banii primiţi de la Consiliul Judeţean Hunedoara sau alte linii de finanţare europene mai puţin importante, care nu pun condiţia ca administraţiile locale să reprezinte un număr de cel puţin 2.000 de locuitori.

Proiecte respinse pe criteriu numeric

În comuna Peştişu Mic, spre exemplu, bugetul local s-a diminuat cu 600.000 de lei (şase miliarde de lei vechi), faţă de cel de anul trecut. Primarul, Leorean Casian Voina, spune că din surse proprii, adică din taxe şi impozite, primăria reuşeşte să adune de la locuitorii comunei abia vreo 400.000 de lei, sumă care nu ajunge pentru plata salariilor şi a utilităţilor. În lipsa sumelor pe care Consiliul Judeţean Hunedoara le alocă pentru fiecare unitate administrativ teritorială, Primăria Peştiş ar intra în incapacitate de plată. Pentru că toată comuna numără doar 1.300 de suflete, edilii locali nu reuşesc să acceseze fonduri europene.

“Am avut o serie de proiecte şi am fi putut să obţinem bani din fonduri europene, însă am fost eliminaţi pe criteriul acesta, numeric. Pentru că suntem o comună cu mai puţin de 2.000 de locuitori, nu putem obţine finanţare prin programele Uniunii Europene pentru modernizarea infrastructurii. Am încercat să obţinem bani pentru un proiect care viza alimentarea cu apă potabilă şi realizarea reţelei de canalizare în satele Peştişu Mic, Josani, Nandru şi Valea Nandrului. Proiectul a fost respins tocmai pe acest motiv: numărul de locuitori este prea mic pentru o asemenea investiţie. Până la urmă nu era o sumă foarte mare: aproximativ 107.000 de euro, iar primăria ar fi urmat să contribuie şi ea cu 800.000 de lei. Cu toate acestea, nu am fost declaraţi eligibili. Am fost respinşi acum doi ani. Tot pentru reţelele de canalizare şi apă, după ce am încercat să accesăm fonduri europene pe Măsura 3.2.2, am mai avut o tentativă de a obţine finanţare prin fondul de mediu, anul trecut. Am fost respinşi, din nou, pe acelaşi motiv”, afirmă primarul Casian Leorean Voina.

“Vom primi bani de la 1 ianuarie 2013″

Edilul-şef din comuna Peştişu Mic spune că singurul lucru care îi rămâne de făcut, în aceste condiţii, este să aştepte fonduri guvernamentale, pentru a-şi putea duce proiectele la bun sfârşit. Voina adaugă că autorităţile au anunţat unificarea Ordonanţei 7 cu Hotărârea de Guvern 577 din 1997, astfel încât aceste finanţări să fie disponibile şi pentru comunele cu un număr mai mic de locuitori, începând cu 1 ianuarie 2013. “Noi avem bugetul stabilit de Comunitatea Europeană din 2007, până în 2013. Bugetul cel nou se face în 2014, până în 2019, iar comunele sub 2.000 de locuitori sunt prinse în intervalul 2016-2019, pe bani europeni. Aşa că unificarea celor două legi amintite ne-ar permite accesarea fondurilor naţionale, de această dată, cu începere de la 1 ianuarie 2013”, precizează primarul din Peştişu Mic.

În satul Mănerău, administraţia locală derulează un proiect de realizare a reţelei de alimentare cu apă potabilă. Finanţarea pentru acest proiect a fost obţinută în baza Hotărârii de Guvern 577 din 1997 şi ajunge la o valoare de 1.400.000 de lei. Până acum, primarul din Peştişu Mic spune că a primit doar patru miliarde de lei şi mai aşteaptă încă 10 miliarde. Proiectul presupune branşarea la o staţie care asigură alimentarea cu apă potabilă a municipiului Hunedoara.

Reorganizarea teritorială: sabie cu două tăişuri

În comuna Bunila situaţia e şi mai tristă. Aici mai trăiesc aproximativ 500 de hunedoreni, iar în jur de 60 la sută din populaţia comunei este reprezentată din oameni vârstnici, trecuţi de 60 de ani. Primarul din Bunila, Nelu Oprişoni, declară că, din veniturile proprii ale locuitorilor comunei (respectiv din taxe şi impozite) administraţia locală reuşeşte să adune anual mai puţin de 100.000 de lei (un miliard de lei vechi). “Este adevărat că noi, ca localităţi mici, nu avem şanse să obţinem bani din fondurile europene destinate comunităţilor de peste 2.000 de locuitori. La fiecare început de an primim nişte sume de la Consiliul Judeţean, pentru echilibrarea bugetelor, că altfel nu ne-am descurca. Cu miliardul (n.r. exprimare în lei vechi) pe care reuşim să-l strângem de la oameni, nu ne-am descurca nici pentru a plăti salariile şi cheltuielile curente. De aceea, probabil că soluţia ar fi reorganizarea teritorială a comunelor”, susţine Nelu Oprişoni. Acesta adaugă însă că, dacă ar fi ca locuitorii zonei să se reunească într-o singură comună mare, aceasta ar cuprinde toate comunele mai mici care alcătuiesc acum Ţinutul Pădurenilor.

Acest lucru s-ar transforma, însă, într-un mare dezavantaj pentru cetăţeni, precizează Oprişoni. În noile condiţii, oamenii din toate satele risipite prin Munţii Poiana Ruscă ar fi nevoiţi să bată zeci de kilometri până în centrul de comună, pentru a rezolva diferite probleme care necesită întocmirea de documente, ridicarea unor sume de bani sau aprobări de la administraţia locală. Potrivit oamenilor locului, dacă s-ar decide această reorganizare, este foarte posibil ca Teliucul sau localitatea Ghelari să devină centru de comună.