Populaţia scade, cererea pentru locuinţe rămâne

Judeţul Hunedoara este primul pe ţară la capitolul depopulare, însă cererea pentru locuinţe depăşeşte, în continuare, oferta. Reprezentanţii autorităţilor locale spun că acest lucru este o urmare a faptului că hunedorenii au cumpărat apartamente, pe care le închiriază sau le păstrează, fără să locuiască în ele.

Blocurile ANL au reprezentat doar un început timid în rezolvarea problemei locative din oraşele judeţului

În municipiul Hunedoara, spre exemplu, după cum spune Silke Oprean, reprezentanta Compartimentului Comunicare-Imagine din cadrul Primăriei, în ultimii 20 de ani au fost date în folosinţă două blocuri ANL, a căror construcţie a început în 2003, iar acestea au fost date în folosinţă în 2007. Este vorba despre blocul numărul 6, de pe strada Aleea Câmpului şi blocul numărul 7, de pe strada Luncii. Primul bloc, care are o structură alcătuită din parter, plus trei etaje, este compus din 48 de locuinţe (32 de apartamente şi 16 garsoniere). Cel de-al doilea imobil ANL, cu parter, trei etaje şi mansardă, este compus din 60 de locuinţe: 40 de apartamente şi 20 de garsoniere. Potrivit reprezentantei Primăriei Hunedoara, administraţia locală intenţionează să mai construiască încă două blocuri ANL, pe strada Alexandru Vlahuţă, la numărul 16A. Noile imobile ar urma să aibă 80 de locuinţe fiecare.

“Pentru prima etapă (primul bloc) a existat un ordin de începere a lucrărilor din data de 16 noiembrie 2009, pentru SC ISON Trade SRL. S-a construit fundaţia, apoi societatea a dat faliment. În prezent, se aşteaptă încheierea unui nou contract cu un alt constructor. S-a reactualizat studiul de fezabilitate şi s-a prelungit autorizaţia de construire până în data de 16 noiembrie 2013. Primăria va contacta Agenţia Naţională pentru Locuinţe pentru a solicita fondurile necesare reluării construcţiei celor două blocuri”, adaugă Silke Oprean.

În municipiul Hunedoara, în 2009, au fost depuse 108 cereri pentru locuinţe sociale şi 47 pentru locuinţele ANL, pentru ca în anii următori numărul cererilor să scadă la mai puţin de 40 pentru locuinţele sociale şi nu mai mult de 10 pentru cele din blocurile ANL. Anul acesta, numărul cererilor pentru locuinţe (sociale şi ANL) s-a dublat. Reprezentanţii Primăriei Hunedoara spun că este posibil ca un număr mult mai mare de hunedoreni să aibă nevoie de o casă, însă prea puţini dintre aceştia au mai depus cereri, ştiind dinainte că şansele de a obţine una sunt foarte mici.

Sute de cereri depăşesc oferta

La Petroşani, viceprimarul municipiului, Dorina Niţă, spune că singurul bloc ANL dat în folosinţă este cel inaugurat în 2009, imobilul fiind alcătuit din 13 apartamente şi trei garsoniere. “Administraţia locală a trimis către Ministerul Dezvoltării documentaţia necesară pentru alte două blocuri încă din 2009. De asemenea, din 2010, am reabilitat cu bani majoritar de la Guvern o fostă cazarmă din municipiu, cu 10 apartamente şi 108 garsoniere. Cu toate acestea, numărul de cereri pentru locuinţe rămâne mult mai mare în comparaţie cu ceea ce poate oferi primăria. Avem 448 de cereri pentru locuinţe sociale şi 93 de solicitări pentru blocul ANL”, precizează viceprimarul, Dorina Niţă.

Şi în municipiul Orăştie numărul de cereri este mare: în jur de 240 de solicitări pentru locuinţele sociale şi 150 pentru imobilele ANL. Cele trei blocuri construite cu sprijinul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe cuprind, în total, 80 de locuinţe. “Locuinţele sunt pline toate şi mai avem în plan construirea a încă două blocuri cu sprijin ANL, unul în zona Uzinei Mecanice, iar celălalt în zona fostului CLF (Centrul Legume şi Fructe), mai exact a străzii Plantelor”, explică primarul Ovidiu Laurenţiu Bălan.

În municipiul Brad, consiliul local a reuşit, tot cu sprijin ANL, să construiască două blocuri. Pe primul dintre acestea l-a inaugurat în 2003, pe cel de-al doilea, în 2010. Pentru primul dintre blocurile construite în parteneriat cu ANL, cu un total de 38 de locuinţe, administraţia locală a contribuit cu o cofinanţare în valoare de 11 la sută din valoarea totală a investiţiei, sumă necesară pentru amenajarea utilităţilor.

Cel de-al doilea bloc are 50 de locuinţe, iar administraţia locală a contribuit cu 15 la sută din sumă, fiind necesar şi un post electric de transformare. Viceprimarul municipiului Brad, Aurel Circo, spune că în acest moment primăria celui mai nordic municipiu al judeţului înregistrează 120 de cereri pentru locuinţele ANL, număr care ar putea să crească până la evaluarea anuală, al cărei termen proxim este luna februarie 2013. De asemenea, aproximativ 50 de brădeni îşi aşteaptă rândul la o locuinţă socială. Pentru peste 100 dintre brădenii care nu îşi permit să cumpere o locuinţă, consiliul local a reuşit să pună la dispoziţie fostul bloc cu locuinţe de serviciu, care odinioară a aparţinut Minei Ţebea.

Viceprimarul municipiului Brad, Aurel Circo, afirmă că această situaţie paradoxală, în care numărul hunedorenilor scade, dar cererea pentru locuinţe rămâne, are drept cauză faptul că statul a vândut acele apartamente.

“Mulţi dintre brădeni au cumpărat imobilele şi s-au mutat la ţară, dar ţin apartamentele goale. Mai sunt şi unii care le închiriază, de aceea, cererea de locuinţe continuă să fie mai mare decât oferta”, explică Aurel Circo.

Propunere pentru refacerea fondului locativ

Hărău Eleonora-Carmen

Omul de afaceri şi conferenţiarul universitar Hărău Eleonora-Carmen (foto), candidatul USL pentru postul de deputat în Colegiul 7 – Hunedoara, este singura persoană care a venit cu o soluţie eficientă pentru ca tinerele familii să nu mai locuiască împreună cu părinţii sau bunicii.

“Este drept, avem de-a face cu o situaţie paradoxală. Din discuţiile cu agenţii imobliari, am constatat şi eu că sunt o mulţime de proprietari şi moştenitori de apartamente care au părăsit Hunedoara, iar imobilele au rămas goale. Proprietarii sunt dispuşi să îşi vândă locuinţele, la preţuri sub nivelul costurilor la care se pot construi apartamente noi. Situaţia dificilă a tinerilor nevoiţi să locuiască împreună cu părinţii s-ar putea rezolva, dacă am pune la punct un sistem care să permită folosirea fondurilor europene pentru achiziţia locuinţelor deja construite şi refacerea fondului locativ al statului. Astfel s-ar rezolva problema legată de construirea de locuinţe pentru familiile tinere, într-o manieră care este nu numai legală, ci şi foarte eficientă”, declară Hărău Eleonora-Carmen.