Câteva sute de hunedoreni din 15 localităţi hunedorene intră în sezonul rece fără electricitate. Primarii din cele 11 comune pe teritoriul cărora se află gospodăriile neelectrificate spun că viitorul nu promite nimic bun, date fiind costurile foarte mari.
Potrivit datelor Consiliului Judeţean Hunedoara, în judeţul nostru nu au curent electric comunele Bătrâna, cu satele Piatra, Faţa Roşie şi Răchiţeaua; Blăjeni, cu Dragu-Brad; comuna Boşorod, cu cătunele Ursici Preoteşti, Ursici zona centrală şi Ursici Mesteacăn, dar şi comuna Bulzeşti cu satul Ticera. De asemenea, purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean Hunedoara, Marin Butar, afirmă că nu este curent electric nici în satul Bocşa Mare, din Certeju de Sus, în satul Ciungu Mare din comuna Romos, în Dumeşti, din comuna Vorţa, în Ribicioara, din comuna Ribiţa; în localitatea Copaci, din Toteşti şi în Costeşti şi Grădiştea de Munte, comuna Orăştioara de Sus. Potrivit reprezentanţilor Consiliului Judeţean Hunedoara, pentru localităţile din comunele Ribiţa, Toteşti şi Orăştioara de Sus, în anul 2009 au fost depuse la Ministerul Administraţiei şi Internelor studiile de fezabilitate, pentru a fi alocate fonduri prin programul “Electrificare 2007 – 2009”, însă până acum nu au fost alocate fonduri.
Sate cu cel mult 20 de locuitori
Listei de comune menţionate i se mai adaugă şi comuna Sălaşu de Sus, cu zona Cârnic. “În această zonă nu mai sunt locuinţe, ci doar cinci-şase pensiuni, iar fiecare dintre proprietari şi-a cumpărat generatoare electrice. Cealaltă localitate care figurează pe listă, Peştera, are curent electric pentru cele 22 de gospodării. Zona este afectată doar parţial de lipsa curentului electric, însă în arealul fostei colonii, unde acum electricitatea nu este absolut necesară”, afirmă primarul din Sălaşu de Sus, Sorin Marica. Potrivit acestuia, deşi curentul electric ar fi o binecuvântare pentru zona Cârnic, pentru că aceasta este una dintre porţile de intrare în Masivul Retezat, o asemenea investiţie ar costa în jur de un milion de euro, sumă pe care nicio companie nu este dispusă să o achite, pentru că nu şi-ar mai putea recupera investiţia.
În comuna Bătrâna, trei sate sunt lipsite de curent electric în 2012. Este vorba despre Piatra, Faţa Roşie şi Răchiţeaua. În total, în cele trei localităţi trăiesc în jur de 50 de oameni: nouă în Piatra, 15-16 în Răchiţeaua şi alţi 25-30 în satul Faţa Roşie. Viceprimarul comunei Bătrâna, Cornel Moldovan, spune că autorităţile locale au realizat un proiect în 2004, iar acesta a fost actualizat în 2007.
Potrivit acestuia, valoarea totală a proiectului ar fi ajuns la 2.500.000 de lei (25 de miliarde de lei vechi). După privatizările care au avut loc în domeniul energetic, companiile furnizoare de curent nu au fost dispuse să aloce o asemenea sumă uriaşă, dacă ţinem cont de numărul foarte mic de beneficiari şi imposibilitatea amortizării investiţiei. Nici în comuna Blăjeni nu este curent electric în satul Dragu-Brad, aflat la 18 kilometri de comună, iar electricitatea lipseşte şi în localitatea Grosuri, situată la 10 kilometri de Blăjeni. Dacă pentru localitatea Dragu-Brad, unde un singur vârstnic mai locuieşte permanent, este aproape imposibil ca problema electrificării să fie rezolvată, în localitatea Grosuri acest lucru nu rămâne imposibil. În Grosuri mai locuiesc doar două familii, dar distanţa până la reţeaua electrică este de numai 1,5 kilometri.
De aceea, primarul Horia Flavius Jurca spune că vrea să depună un proiect pe una dintre liniile de finanţare nerambursabilă, astfel încât cei câţiva locuitori din satul amintit să aibă şi ei energie electrică în anii următori. De altfel, Ministerul Economiei a anunţat cu câteva luni în urmă că intenţionează să investească 231 de milioane de euro până în 2016 pentru a racorda la reţeaua de electricitate localităţile care în prezent nu au curent electric. Programul va fi derulat de minister prin Agenţia Română de Dezvoltare Durabilă a Zonelor Industriale. În ţară există 2.240 de localităţi care nu sunt racordate la reţeaua de electricitate, dintre care 15 în judeţul Hunedoara.
Aici primariilr si consiliul judetean pot promova solutii alternative ;vezi refugiul Gentiana panouri solare si acumulatori (subventionate).