IMM-urile obţin finanţări din ce în ce mai greu

După o explozia de investiţii anterioare crizei, firmele hunedorene au intrat „în hibernare”. Reprezentanţii mediului de afaceri şi ai firmelor de consultanţă spun că în ultimii doi ani finanţările pentru diferite proiecte au fost obţinute mai greu decât oricând. 

Reprezentanta Camerei de Comerţ a Judeţului Hunedoara, Crinela Gafton, declară că dificultăţile pentru sectorul IMM provin din faptul că aceste firme nu dispun de lichidităţi şi obţin greu creditele necesare pentru a acoperi propriile contribuţii. Mai mult, unele dintre liniile de finanţare sunt aproape epuizate. Pe de altă parte, unii dintre beneficiarii serviciilor Camerei de Comerţ care au încercat să acceseze finanţări pe diferite proiecte au avut de aşteptat luni în şir în faza de evaluare, până când proiectul a ajuns să nu mai corespundă realităţii iniţiale. Reprezentanta Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM (AIPPIMM), Ofelia Cristiana Arghirescu, spune că există mai multe variante de finanţare pentru IMM, în funcţie de specificul investitorului sau al domeniului de activitate.

Astfel, dacă o serie dintre sesiunile de finanţare s-au închis în această vară, linia de finanţare pentru tinerii întreprinzători cu vârsta mai mică de 35 de ani – spre exemplu – este în continuare deschisă. Astfel, tinerii hunedoreni cu iniţiativă pot depune, până la finele anului, un plan de afaceri pe care, dacă AIPPIMM îl declară eligibil, statul îl va susţine cu suma maximă de 10.000 de euro. Aplicantul trebuie ca, în schimb, să creeze cel puţin două locuri de muncă pe care să le menţină minimum trei ani, iar cofinanţarea proprie să fie de cel puţin 50 la sută din valoarea proiectului, dar nu mai puţin de 10.000 de euro.

„Este adevărat că după boom-ul din 2007, când lucrurile mergeau extraordinar, anul 2011 a înregistrat o stragnare faţă de 2010. Anul acesta situaţia şi-a mai revenit puţin, însă hunedorenii care aplică pentru o finanţare trebuie să aibă în vedere şi abordarea. Este evident că Agenţia pune accent pe afaceri cu potenţial de dezvoltare, pentru că ar fi absurd ca statul să investească aceste sume guvernamentale în proiecte care se îndreaptă spre faliment”, explică Ofelia Arghirescu.

Prea mici şi prea sărace

Reprezentanţii firmelor de consultanţă şi scriere de proiecte, pe de altă parte, spun că numărul clienţilor a scăzut considerabil anul acesta, în comparaţie cu anii anteriori. „Situaţia este foarte complexă, iar motivele pentru care IMM-urile au acces cu dificultate la finanţări sunt multiple şi variate. În primul rând, foarte puţine societăţi comerciale pot să acceseze finanţări europene, pentru că nu au capacitatea de a obţine credite. Asta mai ales în condiţiile în care banii nu se dau anticipat, ci mai întâi se fac achiziţiile şi celelalte cheltuieli şi abia apoi finanţatorul face deconturile. Practic, un aplicant trebuie să aibă cel puţin 40 la sută din valoarea totală a proiectului la dispoziţie, încă înainte de începerea implementării, iar firmele hunedorene sunt destul de sărace şi nu dispun de un asemenea capital”, explică Lorena Surugiu, economist şi auditor al unei companii de profil.

Specialistul în economie adaugă că din cauza unor situaţii de fraudă multe dintre liniile de finanţare europene au fost sistate pentru verificări şi s-au înregistrat mari întârzieri, în timp ce fondurile din cadrul Programul Naţional de Dezvoltare Rurală sunt aproape epuizate. Lorena Surugiu mai spune că şi cota proprie de finanţare pune o mare problemă. Astfel, în timp ce contribuţia proprie în cazul instituţiilor publice este de numai 2 la sută, în cazul investitorilor privaţi aceasta este de 30, până la 50 la sută. Companiile de consultanţă hunedorene spun că au scris proiecte de finanţare pentru IMM-uri mai ales în domeniul turismului, pentru înfiinţarea de pensiuni, în domeniul silvic, pentru achiziţionarea de utilaje de prelucrare şi mijloace de transport. În rest, clienţii firmelor de consultanţă şi scriere de proiecte au fost mai degrabă autorităţile locale din mediul rural, care au vrut să acceseze fonduri europene, dar nu au avut specialiştii care să ştie cum să facă acest lucru.

Excepţiile confirmă regula

În ciuda dificultăţilor întâmpinate de IMM-uri, unii hunedoreni au reuşit să pună pe picioare o afacere, chiar pe timp de criză. Este şi cazul deveanului Alexandru Iordache, care a profitat de un vad bun şi a deschis un service auto care oferă servicii profesionale. Pentru această investiţie a avut nevoie de 25.000 de euro, iar statul i-a furnizat 10.000 de euro din suma totală necesară, prin Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM.

„A fost vorba de înfiinţarea unei firme, de la zero. Totul a durat cam şase luni, în condiţiile în care vreo două luni m-am ocupat cu precădere de lucrarea de disertaţie, pentru masterat. Cam 25-26 de zile a durat până la obţinerea acordului de finanţare. Ce m-a încurcat a fost faptul că mi s-a impus ca, la demararea proiectului, să am oamenii angajaţi. Or, eu neavând încă banii, nu puteam cumpăra echipamentele necesare, iar salariaţii stăteau degeaba, pentru că nu aveau cu ce lucra”, explică Alexandru Iordache. Deveanul precizează că implementarea proiectului său a durat foarte puţin tocmai pentru că a avut banii necesari pentru a începe această afacere şi nu a fost nevoit să acceseze un credit. Întreprinzătorul spune că, dacă necesitatea obţinerii unui credit ar fi presupus întocmirea unui dosar şi trimiterea lui la analiză, la fel ca în cazul oricărui credit bancar obişnuit, acest lucru ar fi îngreunat mult ritmul realizării investiţiei.