În luna august, nouă profesori de la Colegiul Tehnic “Matei Corvin” din Hunedoara au participat la activităţile desfăşurate în cadrul proiectului “Leonardo da Vinci” – “Development and diversification of the educational offer for initial Vocational Training and Adult Education” (Dezvoltarea şi diversificarea ofertei educaţionale pentru training vocaţional iniţial şi educaţia adulţilor – traducere), în Turku – Finlanda.
Finlanda este una dintre ţările cu cele mai ridicate niveluri de trai din lume. În urma perioadei de gravă recesiune economică din anii ‘90, guvernul finlandez a hotărât să dedice fonduri importante educaţiei, cercetării şi tehnologiei. Rezultatul: în mai puţin de 10 ani, Finlanda a trecut pe primele locuri din lume ca bunăstare socială şi bogăţie.
Lucrul care contrariază cel mai mult în sistemul de învăţământ finlandez este faptul că nu se dau teme şi nu se fac evaluări până la o vârstă destul de mare, precum în alte state din Occident. Vârsta la care încep copiii finlandezi şcoala este cea de 7 ani. Ei nu sunt deloc evaluaţi în primii şase ani de şcoală, iar primul test adevărat are loc la vârsta de 16 ani.
Finlanda investeşte cu 30% mai puţin decât Statele Unite, pentru fiecare elev. Ţara are cel mai mare procentaj, din Europa, al elevilor care ajung la facultate – 66%, iar 93% dintre finlandezi promovează liceul. Numărul minim de elevi într-o clasă este de 6, iar maximul este 16. După finalizarea liceului, elevii pot urma o şcoală de dezvoltare a vocaţiilor şi abilităţilor, aşa cum este cea din Harjatulla (o insulă din Turku), unde a fost cazat grupul de profesori români.
Profesorii petrec doar patru ore pe zi în clasă şi îşi mai iau alte două ore, în fiecare săptămână, pentru “dezvoltare profesională”. În plus, toţi profesorii trebuie să fi absolvit masterul, care este subvenţionat în totalitate de stat. De altfel, întregul sistem de învăţământ este finanţat 100% de stat. Finlanda are acelaşi număr de profesori ca şi New York-ul, dar aproape jumătate din numărul de elevi: 600.000, faţă de 1,1 milioane de elevi câţi există în metropola americană. Doar cel mai bun din zece absolvenţi poate ajunge profesor, în Finlanda.
Salariul minim de început al unui profesor finlandez a fost, în 2008, de aproape 22.300 de euro anual, adică aproape 1.900 de euro lunar. Un sfert dintre copiii care au fost întrebaţi ce vor să fie când vor creşte au răspuns: “profesor”.
Elevii finlandezi, în ultimii zece ani, s-au clasat pe primul loc, sau pe unul dintre primele locuri în studii internaţionale ce au vizat domenii precum ştiinţele sau matematica.
Examenul de Bacalaureat constă din minimum patru probe obligatorii la patru materii diferite, după cum urmează: 1. limba maternă, 2-4: fiecare candidat alege alte 3 examene obligatorii din următoarele materii: a doua limbă oficială, o limbă străină, matematică sau un test teoretic din bateria de materii teoretice. La acestea se mai pot adăuga, opţional, şi alte examene. La matematică, la a doua limbă oficială şi la limba străină, examenul are loc pe două niveluri de dificultate: intermediar şi avansat la a doua limbă oficială, şi începător şi avansat la matematică şi la limba străină. Fiecare candidat poate alege ce nivel de dificultate doreşte la cele 4 materii, cu condiţia ca obligatoriu măcar la una dintre ele să susţină examenul la nivelul avansat, şi să susţină doar un singur examen la aceeaşi materie.
Grupul de profesori hunedoreni a avut parte de o experienţă bogată şi interesantă, sperând ca şi învăţământul românesc să devină la fel de performant ca şi cel finlandez.
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.