Hunedoara va avea un centru de terapie TBC

În ciuda faptului că numărul cazurilor de tuberculoză înregistrate în judeţ urmează o tendinţă descendentă, numărul cazurilor de tuberculoză rezistentă la antibiotice este în creştere. În această situaţie, costurile tratamentelor cresc de 200 de ori! Pentru a contracara efectele acestui fenomen, autorităţile vor să înfiinţeze un centru regional de terapie în judeţul Hunedoara. 

Evoluţiile relativ recente ale tuberculozei determină autorităţile sanitare să ceară crearea unui centru specializat pe această boală, în judeţul Hunedoara

În acest moment, potrivit datelor existente la Direcţia de Sănătate Publică Hunedoara (DSP), în spitalele din judeţul nostru şi la cele două sanatorii există, în total, 433 de paturi. Cele mai multe dintre acestea sunt disponibile la sanatoriul de la Geoagiu, iar alte 155 de locuri intră în componenţa sanatoriului de la Brad. În sudul judeţului, la Petroşani, funcţionează 25 de locuri, la Spitalul Dr. “Alexandru Simionescu” din Hunedoara sunt 15 locuri, iar în municipiul Deva, doar opt.

“Tuberculoza este un subiect căruia hunedorenii îi acordă mai puţină atentie decât altor afecţiuni mai puţin prevalente. Asta pentru că ea nu apare ca o boală spectaculoasă, nici ca simptomatologie, nici ca evoluţie. Este un ucigaş lent şi tăcut, care nu iese în evidenţă prin nimic. Această infecţie bacteriană este localizată cel mai frecvent în plămâni, dând acel TBC pulmonar, dar se poate răspândi cu uşurinţă altor persoane, prin tuse sau strănut”, explică directorul adjunct al DSP Hunedoara, Cecilia Birău.

Bacilul Koch, care provoacă tuberculoza, se dezvoltă lent în mediile bogate în sânge şi oxigen şi începe să creeze cavităţi. Medicul adaugă că tratamentul este unul de durată, însă dacă pacientul îl respectă întocmai, acesta se poate vindeca. Durata medie a tratamentului tuberculozei este între şase şi nouă luni şi poate vindeca 95 la sută dintre cazuri. După câteva săptămâni, bolnavul deja nu mai este contagios, iar starea sa se îmbunătăţeşte. Medicii precizează că tuberculoza se poate găsi fie în forma latentă (în aşteptare), fie în stare activă. TBC latentă înseamnă că poate exista bacteria cauzatoare de TBC în organism, dar aceasta nu poate fi răspândită altor persoane. TBC activă înseamnă că infecţia este prezentă în organism şi, dacă plămânii sunt afectaţi, infecţia poate fi răspândită şi altor persoane.

Centru regional pentru cazurile grave

Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara spun că aşteaptă, în viitorul apropiat, un ordin al Ministerului Sănătăţii, pentru înfiinţarea la Brad a unui centru pentru tratarea cazurilor de tuberculoză rezistente la antibiotice. Acest centru nu va deservi doar regiunea Hunedoara, ci întreaga regiune de Vest a ţării. Intenţia autorităţilor este ca acest centru cu 50 de paturi să funcţioneze în cadrul sanatoriului de la Brad. Amplasamentul a fost ales tocmai pentru că sanatoriul din nordul judeţului dispune atât de circuitele, cât şi de personalul necesar pentru a organiza şi deservi un asemenea centru.

În anul 2008, în judeţul Hunedoara, au fost înregistrate peste 400 de cazuri de tuberculoză. Statisticile oficiale arată, totuşi, un trend descendent: în 2009 au fost cu 30 de cazuri mai puţin, în 2010 au fost înregistrate mai puţin de 330 de persoane depistate cu tuberculoză, iar în 2011 au fost peste 280. Anul acesta, cele mai recente statistici arată doar 230 de cazuri, însă numărul situaţiilor de tuberculoză rezistentă la antibiotice este în creştere cu 17 la sută, comparativ cu anul trecut. În cazurile de tuberculoză rezistentă la antibiotice, medicii hunedoreni spun că toate costurile cu tratamentul acestei afecţiuni cresc de 200 de ori.

Infecţie virală sau bacteriană?

Medicii avertizează că rezistenţa la antibiotice creşte şi pentru că mulţi dintre hunedoreni nici măcar nu fac diferenţa între o infecţie virală şi una bacteriană. De aceea, imediat ce se aleg cu o răceală cauzată de viruşi, “aleargă” la antibiotice. Cadrele medicale spun că antibioticele nu ne pot face să ne simţim mai bine şi să revenim mai repede la serviciu sau la şcoală, dacă avem răceală sau gripă. Antibioticele nu acţionează în boli virale şi nu ne ajută să ne însănătoşim. Deşi sunt medicamente puternice, ele nu pot vindeca orice, iar dacă nu le folosim corect, antibioticele pot deveni chiar dăunătoare. Ce trebuie să ştie hunedorenii este că antibioticele vindecă cea mai mare parte a infecţiilor bacteriene, dar nu pot vindeca bolile virale. Mai exact, antibioticele omoară bacteriile, nu viruşii.

“În urma expunerii repetate la agenţi antimicrobieni, microorganismele – cum sunt şi viruşii – devin capabile să reziste la antiviralele care erau odată atât de eficiente”, explică medicul Cecilia Birău. Doctoriţa adaugă că a apela inutil la antibiotice implică un risc major de a dezvolta o rezistenţă la acest tip de pilule, lucru care împiedică apoi controlul bolilor infecţioase şi creşte costurile în sistemele de sănătate. Tocmai pentru a atrage atenţia asupra excesului de medicamente, Europa marchează duminică Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice. Oricum, medicii ne reamintesc că ne putem feri de virusuri printr-o igienă corespunzătoare, dar şi prin vaccinare, care previne instalarea infecţiilor virale.

Cum recunoaştem tuberculoza

Din păcate, această boală, care mai este cunoscută şi sub numele de ftizie, nu are semne clinice specifice de manifestare. Simptomele prezentate de pacient pot fi foarte uşor asociate cu multe alte boli: tuse, febră, transpiraţii nocturne, frisoane, anorexie, scădere în greutate, hemoptizii, dureri în piept şi dispnee. “Orice tuse care nu a trecut după 2-3 săptămâni trebuie investigată de un medic specialist, pentru că este foarte probabil ca ea să ascundă această boală. Din păcate, pacienţii vin la medic abia când încep să scuipe sânge, ceea ce face ca diagnosticul să fie pus în stadii târzii ale bolii. Tusea ar trebui să fie primul simptom care să ne alarmeze”, afirmă medicul Cecilia Birău.

Ea adaugă că, potrivit statisticilor, o persoană cu TBC apucă să infecteze, înainte de a fi identificată, alte 10 persoane. Problema e că tratamentul trebuie administrat timp de cel puţin şase luni, pentru a preveni reapariţia bolii, dar mulţi pacienţi renunţă să îl mai administreze imediat ce încep să se simtă bine. Vaccinul care se foloseşte în acest moment pentru protejarea de tuberculoză a fost creat acum aproape 100 de ani, aşa că autorităţile sanitare au cerut în repetate rânduri crearea unui nou vaccin, îmbunătăţit. Din nefericire, România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană între ţările cu cea mai mare incidenţă a tuberculozei.