Colţul cultural: Prietenii muzicii vechi

Articolul a fost vizualizat de 1,115 ori

La sfârşitul lunii noiembrie, are loc un eveniment cu efecte benefice pentru peisajul muzicii vechi din România şi anume înfiinţarea primei Şcoli de Muzică Veche din ţara noastră. 

Pe domnul Constantin Laurenţiu l-am cunoscut la Hunedoara, când a adus, în cadrul Toamnei Muzicale Hunedorene, un recital de clavecin, susţinut de Raluca Enea. A fost atunci momentul în care am întrezărit în el un promotor al muzicii vechi, foarte atent la detalii şi la calitate. După aceea relaţia noastră nu a fost prea fericită, dar pentru modul în care îşi desăvârşeşte misiunea în lumea muzicii şi cu atât mai mult acum prin această iniţiativă, consider că trebuie felicitat şi susţinut. Înfiinţarea unei Şcoli de Muzică Veche are importanţă covârşitoare pentru dezvoltarea unei mişcări muzicale, destul de fragile la noi, dând în acest fel greutate unei culturii vechi de sute de ani, care încearcă să-şi facă loc pe un teritoriu vitreg şi în vremuri dificile.

După cum veţi vedea, şi modalitatea în care se doreşte realizarea acestui proiect este ingenioasă. Astfel, în data de 28 noiembrie 2012, orele 19, se organizează la Muzeul Ţăranului Român, la studioul Horia Bernea, o licitaţie de artă dedicată strângerii de fonduri pentru înfiinţarea şi dotarea şcolii. Licitaţia va cuprinde opere ale unora dintre cei mai importanţi artişti români contemporani. Operele au fost donate de către artişti, iar fondurile vor fi folosite pentru achiziţionarea de instrumente specifice muzicii vechi, partituri şi lucrări teoretice ce vor fi puse la dispoziţia elevilor, pentru studiu şi documentare. În plus, vor fi acordate burse de studiu elevilor merituoşi cu situaţie financiară dificilă.

Iată ce declară domnul Laurenţiu Constantin, iniţiatorul acestui proiect unic în România, artiştilor şi colecţionarilor în acelaşi timp: “Avem nevoie de entuziasmul cu care ne-aţi susţinut de fiecare dată, de pasiunea dumneavoastră pentru muzica veche, de încrederea dumneavoastră în necesitatea actului de cultură şi a celui de educaţie. Împreună putem pune temelia unei instituţii care reprezintă o necesitate în oferta educaţională şi artistică din România, necesitate neacoperită până în prezent, în ciuda unui interes real şi tot mai crescut din partea publicului iubitor de muzică de acest gen. Prin participarea dumneavoastră la licitaţie, vă asiguraţi un dublu câştig: alături de opera de artă de mare valoare, aveţi şansa de a da aripi unei noi generaţii de muzicieni specializaţi în muzică veche, pe care, peste ani, vom avea cu toţii bucuria să îi ascultăm pe marile scene de profil ale Europei”.

Vor fi 36 de opere de artă, în mare parte picturi, expuse spre vizionare în Sala Horia Bernea a Muzeului Naţional al Ţăranului Român, începând de duminică, 25 noiembrie la amiază, până miercuri, 28 noiembrie, când va avea loc licitaţia. Generoasă atitudinea artiştilor vizuali care face posibilă naşterea neaşteptată a unei instituţii şi îmi fac datoria de onoare să-i nominalizez pe cei treizeci şi şase de profesionişti – oameni: Vasile Mureşan – Murivale, Aurel Tar, Ioan Lazăr, Horea Paştina, Marian Zidaru, Monica Vasinca, Ştefan Câlţia, Vasile Tolan, Mirela Trăistaru, Virgiliu Parghel, Mircea George, Bogdan Vlăduţă, Ana – Maria Panaitescu, Sorin Ilfoveranu, Marcel Lupşa, Adrian Chira, Franscisc Chiuariu, Valeriu Mladin, Dorotheea Fleiss, Medi Wechsler Dinu, Alina Manole, Petre Ghergu, Mircia Dumitrescu, Mircea Budişteanu, Viorel Mărginean, Mihai Perca, Ion Atanasiu, Miron Duca, Iacob Lazăr, Ştefan Pelmuş, Ion Nemţoi, Gabriel Ghizdaru, Dragoş Lumpan.

În bună parte despre mulţi ştiu că sunt deschizători şi formatori de şcoală şi stiluri în creaţia plastică românească şi cu atât mai mult trebuie apreciat gestul lor de a se pune în slujba unei idei nobile. Valoarea estimativă a lucrărilor oscilează ca preţ de pornire între 500 şi 5.500 de euro şi fascinant în această lucrare de iniţiere este convingerea că vor fi pasionaţi şi colecţionari ce vor face ca visul să devină realitate. Într-un fel este o ocazie prin care putem să înţelegem că şi noi românii putem fi generoşi, uniţi şi destoinici. Mă bucur că evenimentul vizează domeniul culturii şi cred că modelul trebuie să servească exemplu întregii populaţii, indiferent de activitate, dimensiune şi zonă geografică.

Succes şi activitate cât mai rodnică doresc acestei instituţii de educare, ce stă să se nască în România, în anul 2012.

About Mircea Goian