Elevii speriaţi de Bacalaureat migrează la uman

Anual cel puţin câteva zeci de elevi din tot judeţul „migrează” de la o secţie, sau de la un liceu la altul. Unul dintre motivele care generează acest fenomen este spaima de matematică, disciplină obligatorie pentru liceele cu secţii sau clase de mate-fizică sau matematică-informatică. 

Ca să scape de examenul la matematică al Bacalaureatului, din ce în ce mai mulţi elevi de la “real” se mută la “uman”

Din 2010 şi până acum numărul claselor cu profil umanist din judeţul Hunedoara a crescut cu 20 la sută. Asta înseamnă că, de la un număr total de 18 clase de uman în judeţul Hunedoara, acum numărul acestora este de 22. Unii dintre elevi recunosc că „au fugit” deja, sau au de gând să o facă, mutându-se de la liceele unde le este impusă matematica drept disciplină de examen la bacalaureat, spre şcolile la care pot face alte opţiuni. Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar al Judeţului (ISJ) Hunedoara recunosc existenţa acestei situaţii, în care elevi de clasa a XI-a sau a XII-a decid ca, după ce au învăţat doi sau trei ani la un liceu cu specific mate-info sau mate-fizică, să se mute într-o clasă cu specific filologic sau socio-uman din cadrul aceluiaşi liceu, sau chiar din altă unitate de învăţământ.

„Sigur, elevii pot să se transfere, dar aceste transferuri intră în competenţa unităţilor şcolare”, explică purtătorul de cuvânt al ISJ Hunedoara, Marta Mate. Totuşi, potrivit acesteia, nicio şcoală din judeţ nu are voie să funcţioneze cu mai mult de 30 de elevi. Prin excepţie, numărul amintit poate fi cu cel mult 2-3 locuri peste limita maximă admisă. „Din ceea ce ştiu eu, doar la liceul din Haţeg, singurul care acoperă o zonă foarte întinsă, cu numeroase localităţi, clasele au fost supradimensionate. Asta din cauza aşezării geografice. Nu poţi obliga părinţii din Ţara Haţegului să îşi înscrie copiii la şcoală la Călan sau la Petroşani, în loc să-i aducă la Haţeg”, adaugă Marta Mate. Reprezentanta ISJ mai spune că elevii nu ar trebui să se teamă de examenul la matematică din cadrul bacalaureatului, pentru că anul acesta organizatorii s-au gândit la subiecte speciale, pentru categorii diferenţiate de elevi. „Anul trecut am avut două tipuri de matematici, diferenţiate în funcţie de profilul claselor respective: mate-info şi ştiinţele naturii. Anul acesta vor fi patru tipuri de matematici. Celor două amintite li se adaugă: matematica pentru liceele tehnologice şi matematica pentru liceele pedagogice. Asta înseamnă, de fapt, grade diferite de dificultate, care ţin cont de specificul fiecărui profil”, spune Marta Mate.

Demotivaţi de testele naţionale

Inspectorul pentru matematică din cadrul ISJ Hunedoara, profesorul Viorel Holhoş, spune că diferenţierea respectivă nu este neapărat una pe grade de dificultate, ci mai degrabă una în funcţie de programa profilului respectiv. „Pe de altă parte, copiii care pleacă nu merg întotdeauna spre alte licee pentru că fug de exemanul de matematică de la bacalaureat, ci se întâmplă uneori să urmărească a ajunge la licee mai bune. În plus, nu trebuie să uităm că matematica este regina ştiinţelor. Dar pentru a fi un elev bun la matematică, trebuie să munceşti zi de zi, timp de patru ani. Dacă ai învăţat azi şi mai înveţi din nou abia peste alte două săptămâni, în timpul ăsta pierzi o mulţime de cunoştinţe, apar sincopele şi lucrurile nu se mai leagă”, afirmă inspectorul pentru matematică. Profesorul de matematică Viorel Holhoş mai spune că profesorii acestei discipline întâmpină o mare problemă în clasa a noua, mai ales acolo unde au de a face cu elevi care au intrat la liceu cu note puţin mai mari de 1.

„Problema cea mai mare este baza cu care vine elevul din gimnaziu, în condiţiile în care testele naţionale nu mai impun o notă minimă pentru admiterea în liceu. Pentru că, dacă tu, ca profesor, ai un copil care vine la liceu cu nota 1, oricât ai fi de bun, oricât ţi-ai da silinţa, în patru ani – cu lipsurile pe care el le are în ceea ce priveşte cunoştinţele – nu ai cum să îl aduci la un nivel satisfăcător, ci poate doar la un nivel de nota patru şi ceva”, argumentează inspectorul. Acesta adaugă că bacalaureatul la matematică mai prezintă un neajuns, mai ales pentru cei care vor să înveţe cât mai puţin: pentru acest examen trebuie buchisită materia din toţi cei patru ani. „Poate că aceasta este şi tentaţia umanului. Acolo copiii susţin proba la istoria românilor, materie de un an, aşa că se pot apuca de învăţat chiar la începutul clasei a XII-a, pe când matematică trebuie să studiezi sârguincios din clasa întâi şi până în ultimul an de liceu, ca să nu sari peste cunoştinţele necesare efectuării operaţiilor”, adaugă Viorel Holhoş.

Comoditate şi dezinteres de Ardeal

Directorul Colegiului Naţional „Iancu de Hunedoara” din Hunedoara, în acelaşi timp şi un reputat profesor de matematică, Dan Ştefan Marinescu, recunoaşte că un număr mare de copii s-a îndreptat spre instituţia spre care o conduce. De altfel, directorul a şi înfiinţat aici, datorită solicitărilor, o nouă clasă cu profil uman. Totuşi, dascălul afirmă că, dacă liceul din Hunedoara este căutat, acest lucru se întâmplă mai ales graţie calităţii dascălilor care predau aici. „Dacă s-ar face un top al celor mai buni profesori pe judeţ, am constata că noi avem cei mai buni dascăli. Acesta este motivul pentru care Colegiul «Iancu de Hunedoara» este căutat. De asta cei mai buni elevi la matematică sau la fizică din Valea Jiului au venit să studieze la noi”, afirmă directorul colegiului. Profesorul mai spune că, deşi copiii se plâng de dificultatea disciplinei atât de controversate, cauza nu e decât comoditatea lor şi dorinţa de a obţine succese şcolare şi profesionale cât mai facile.

„Din păcate, elevii din Ardeal nu mai vor să facă matematică, fizică şi chimie. În ultimii ani am participat la mai multe evenimente la care am avut ocazia să întâlnesc dascăli din toaă ţara, dar şi din Iaşi, Bucureşti, Craiova, Turnu-Severin sau Constanţa. În urma discuţiilor cu ei am constatat această tendinţă de a evita matematica la copiii din Ardeal. Oricum, în ciuda faptului că rezultatele la examenul de matematică din cadrul bacalaureatului au fost foarte slabe la nivel naţional, nu doar în judeţul Hunedoara, subiectele nu sunt dificile. Dacă aceleaşi subiecte le-ar fi avut elevii de acum 15 ani, 90 la sută dintre ei luau nota 10!”, precizează profesorul.

Materie multă, orgolii mari

Elevii, în schimb, susţin că pur şi simplu nu pot face faţă şi adaugă că – orice ar zice profesorii lor – materia este prea multă. Mai mult, unii dintre aceştia, care au studiat câţiva ani în Italia sau Spania spun că acolo aveau mult mai puţin de învăţat şi nu mergeau niciodată la şcoală stresaţi. Ramona, o elevă de clasa a opta care a studiat trei ani în Spania, spune că de la început a fost printre primii elevi din clasa ei, chiar dacă abia atunci începuse să înveţe spaniola. „Acolo e mult mai puţină materie şi sunt cam cu doi ani în urma noastră. Eu, deşi eram mai mică, am dat nişte teste şi am intrat într-o clasă superioară. La început mi-a fost teamă, dar apoi am constatat că sunt printre primii şi nu mi s-a mai părut greu deloc. În Spania nu mergeam niciodată la şcoală cu frică. Înţelegeam mereu, pentru că erau lucruri pe care eu le învăţasem în anii trecuţi. Un pic mai greu a fost până am învăţat limba”, adaugă adolescenta.

Purtătorul de cuvânt al ISJ Hunedoara, Marta Mate, spune că şi la noi au fost nişte modificări (în sensul simplificării) la programa de matematică şi a început o schimbare în interesul elevului în ciclul primar, însă această simplificare nu a mai continuat. „Probabil ştiţi că mai demult se făcea tabla înmulţirii în clasa a doua, iar acum se face în clasa a treia. Dar, pentru că s-a încercat o decongestionare a materiei în ciclul primar, celelalte cicluri nefiind racordate şi nemaicontinuând această aerisire a materiei, din păcate, la un moment dat se produce o sincopă. Foarte puţini copii au această abilitate de a compensa dezechilibrul respectiv. Până când nu vom înţelege că trebuie să renunţăm la orgolii pentru ca lucrurile să fie simplificate şi pentru ca să ne putem axa mai mult pe probleme cu latură pragmatică, nu se va rezolva nimic. Mai mult, chiar dacă evaluarea ar pune mai mult accent pe aplicaţii şi probleme concrete, care să-i ajute pe copii în viaţă, dar predarea va rămâne una în stil clasic, situaţia va rămâne aceeaşi”, adaugă purtătorul de cuvânt al ISJ, Marta Mate.

Reprezentanta ISJ mai spune că o soluţie ar fi aceea ca psihologii şcolari şi părinţii să-i sfătuiască pe copii să aleagă realist, încă din clasa a opta, profilul la care vor să studieze în liceu, pentru ca aceştia să nu se mai „chinuie” cu transferul. Părinţii, mai ales, ar trebui să ţină cont de aptitudinile reale ale copiilor, chiar dacă visul adulţilor este ca micuţii lor să devină doctori, ingineri sau arhitecţi. Asta mai ales în condiţiile în care nici bacalaureatul profesional – dacă va fi susţinut – nu-i va putea scăpa de matematică decât, poate, pe elevii de la liceele tehnologice.