Lapte mai gras şi recolte mai bune cu… dolomită

Imediat ce mai multe emisiuni TV şi site-uri de Internet au mediatizat efectele benefice ale utilizării dolomitei în agricultură şi zootehnie, hunedorenii au pornit în goana după noul „panaceu agricol”. Potrivit unor studii recente, tratarea solurilor cu dolomită creşte randamentul culturilor chiar şi cu 30 la sută, vacile dau lapte mai mult şi mai gras, iar puii cresc mai repede. 

Dozată potrivit şi distribuită pe suprafeţele potrivite, dolomita sporeşte recoltele cu până la 30 la sută

Conform unor informaţii tot mai des vehiculate, dolomita are efecte benefice în agricultură, atât în cazul culturilor mari, cât şi în cazul legumelor, a pomilor fructiferi şi a viţei-de-vie. Mai mult, în urma introducerii de dolomită în raţia zilnică a animalelor, unii fermieri ar fi constatat creşteri ale producţiei de lapte (cantitativ, dar şi calitativ) şi în greutatea puilor de carne. Producătorii de dolomită pentru agricultură şi zootehnie spun că aceasta este o soluţie naturală şi 100 la sută sigură, atâta timp cât se respectă cantităţile specificate în prospectele de administrare.

„Ce trebuie să ştie persoanele interesate este că şi la noi în ţară, dar şi în lume există o mulţime de tipuri de dolomită. Chiar la noi, la Exploatarea Minieră Harghita, mai sunt extrase şi prelucrate şi alte tipuri de dolomită. Cea extrasă de la Delniţa, însă, este unică şi are nişte proprietăţi aparte faţă de restul dolomitelor. Ionii de calciu şi de magneziu au nişte legături foarte slabe, astfel că elementele chimice sunt foarte uşor absorbite, fie că este vorba de organismul animalelor, fie că e vorba de plante”, explică administratorul Exploatării Miniere Harghita S.A., George Albu. Acesta adaugă că societatea pe care o reprezintă a început să livreze dolomită destinată zootehniei şi agriculturii în toamna anului trecut, după ce produsul exploatării miniere a fost testat şi avizat de autorităţile din domeniu.

Dolomita creşte recoltele agricultorilor

Potrivit lui George Albu exploatarea dolomitei ca fertilizant şi ameliorator pentru agricultură a început să se facă după ce un fermier, care nu a găsit calciu pentru vitele pe care le creştea, a decis să folosească un înlocuitor: dolomita. În scurt timp, acesta a obsevat că laptele pe care îl dădeau animalele era mult mai gras. Studii ulterioare, susţine George Albu, au demonstrat efectele benefice ale dolomitei în cazul în care aceasta suplimenta hrana animalelor, aşa că administraţia companiei harghitene a decis să înceapă prelucrarea şi ambalarea unui nou tip de produs, cu o altă destinaţie decât cea clasică, industrială. Administratorul Exploatării Miniere Harghita mai spune că a văzut chiar el, în această toamnă, rezultatele pe care dolomita le-a dat în grădinile şi livezile fermierilor.

George Albu dă asigurări că dolomita pentru plante şi animale nu conţine altceva decât roca naturală, denumită în limbajul chimiştilor carbonat de calciu şi magneziu. Potrivit acestuia, buletinele de analiză au arătat că dolomita de la Delniţa conţine oxid de calciu în proporţie de aproximativ 32 la sută şi oxid de magneziu în proporţie de peste 18 procente. „Eu am văzut personal rezultatele în agricultură, am particpat şi la Târgul INDAGRA (Târgul Internaţional de produse şi echipamente în domeniul agriculturii, horticulturii, viticulturii şi zootehniei), cu fotografii ale fructelor, dar şi ale pomilor fructiferi care creşteau alăturat. Unul dintre ei era tratat, iar celelălat nu, aşa că, într-o singură imagine, se puteau observa foarte bine diferenţele”, spune George Albu. Administratorul de la Exploatarea Minieră Harghita menţionează că societatea pe care o conduce nu este singurul producător de dolomită, ca ameliorator agricol şi supliment zootehnic. El reaminteşte, totuşi, hunedorenilor, să fie foarte atenţi când şi de unde cumpără dolomită şi să facă diferenţierea între dolomita cristalină şi cea amorfă.

Calciu şi magneziu pentru grădinile hunedorene

O sursă mult mai apropiată de dolomită pentru grădinile şi livezile hunedorenilor se găseşte la Zlaşti, la numai trei kilometri distanţă de Hunedoara, aşa că mulţi hunedoreni au solicitat deja produsul, pentru a-l folosi în grădini. Din păcate, deocamdată, compania Talc Dolomită nu extrage, prelucrează şi comercializează compusul chimic decât pentru necesităţi industriale, ca rocă cu o granulaţie prea mare pentru a fi folosit în agricultură. Directorul general al S.C. Talc Dolomită S.A., Irina Leu, spune că a trimis spre analiză şi certificare dolomita extrasă din carierele hunedorene, dar momentan aşteaptă concluziile autorităţilor.

Irina Leu mai spune că speră ca la primăvară să poată pune la dispoziţia hunedorenilor dolomită foarte fin mărunţită (praf), porivită pentru creşterea recoltelor hunedorenilor. Până atunci, societatea hunedoreană se axează pe prelucrarea şi comercializarea dolomitei şi a filerului în scopuri industriale. Potrivit site-ului societăţii, dolomita măcinată extrasă şi produsă la Hunedoara conţine 28 la sută oxid de calciu şi 18 la sută oxid de magneziu.

Atenţie la terenurile alcaline!

Specialiştii Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului Hunedoara (DAJ) spun că, deşi dolomita are efecte pozitive recunoscute pentru culturile agricole, aceasta nu se poate folosi pe orice fel de teren. „Într-adevăr, în trecut se folosea frecvent dolomita pe terenurile acide. Atunci se aplicau câte 600-800 de kilograme la hectar. Însă trebuie ca fermierii să ştie dinainte dacă au de-a face cu un sol acid sau cu unul alcalin, pentru că dolomita este folosită ca ameliorator pentru solurile acide. Este evident că rezultatele pot fi pozitive, pentru că dolomita conţine o combinaţie de microelemente necesare dezvoltării fructelor şi legumelor. Totuşi, le recomandăm hunedorenilor să îşi testeze terenurile, înainte să apeleze la tratamentul solurilor cu dolomită, pentru a nu obţine efecte nedorite. Acestea se pot face la Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Hunedoara, situat în Deva, pe strada Aurel Vlaicu”, precizează Ioan Furcă, şeful Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului Hunedoara. Inginerul agricol Dumitru Bortaş adaugă că dolomita nu trebuie confundată cu un fertilizator pentru terenuri, deoarece aceasta nu este decât un ameliorator (n.r. un amendament, aşa cum o numesc specialiştii).

„Pentru corectarea acidităţii solului trebuie aplicate 250-500 de kilograme de dolomită la hectar o dată la patru ani, nu mai mult, însă la soluri cu o aciditate mai mare de nivelul 7 nu este recomandată. Hunedorenii trebuie să ştie, însă, că amelioratorii sunt una, iar fertilizatorii sunt cu totul altceva, iar dolomita nu intră în această categorie. De altfel, în ceea ce priveşte fertilizatorii, regulamentul Parlamentului European numărul 2003 din 2003 are prevederi foarte stricte pentru transportul, manipularea şi controlul îngrăşămintelor”, menţionează specialistul Direcţiei pentru Agricultură.

Un test al PH-ului costă doar 12 lei

Expertul pedolog Florin Voica, de la Oficiul Judeţean pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Hunedoara, spune că o foarte mare parte a terenului din judeţul Hunedoara este acid. De aceea, tratarea lui cu dolomită ar aduce beneficii. „Indicată ar fi aplicarea de dolomită în cazul terenurilor cu un Ph de la 3 sau 4 până la nivelul de 6,2, maxim 6,5. Dacă terenurile sunt alcaline, atunci nu are rost tratamentul cu dolomită, dimpotrivă aceasta poate face mai mult rău. În judeţul nostru, în zona Brad, terenurile sunt acide, de asemenea în Haţeg, în timp ce Lunca Mureşului are terenuri alcaline, până înspre Orăştie, mai puţin zona Vaidei, unde terenul este mai acid”, explică Florin Voica. O testare a Ph-ului terenului, cu o probă medie de 300 de grame, recoltată de la o adâncime de până la 20 de centimetri, de pe o suprafaţă de 4 hectare de teren costă doar 12 lei. Asta, însă, numai dacă proprietarul recoltează şi duce chiar el solul la analiză până la laboratorul Oficiului pentru Studii Pedologice din Deva, în caz contrar transportul ridicând mult costurile.

Minerale pentru fructe şi animale

Biologii spun că micile pete maronii pe care le putem observa pe unele fructe (pe mere, de exemplu) indică tocmai lipsa calciului în fructul respectiv. De asemenea, nuanţa verde deschis spre gălbui a frunzelor pomilor fructiferi sau a viţei de vie indică o lipsă de magneziu, aşa că dolomita compensează o dublă carenţă minerală. Unii dintre fermierii care au încercat dolomita în propriile livezi şi grădini confirmă efectele benefice şi spun că fructele s-au copt mai lent, dar au fost foarte cărnoase şi nu au mai căzut de pe ram înainte de vreme, ba chiar unii dintre agricultori susţin că au obţinut producţii chiar şi cu 40 la sută mai mari.

„Totul este ca dozele recomandate să nu fie depăşite. Asta pentru că, de pildă, noi am recomandat 175 de grame de dolomită pe zi ca supliment pentru fiecare vacă, după ce studiile au arătat că la acest dozaj s-a obţinut un surplus de 1,5 litri de lapte. Au fost, însă, şi fermieri care s-au gândit să dubleze raţia zinică de produs, în speranţa că vor obţine nu un litru şi jumătate de lapte, ci trei, dar nu au reuşit decât să strice animalul la stomac”, avertizează producătorul George Albu.