Sănătate: Traheitele

Cabinetele medicale sunt, în această perioadă, asaltate de bolnavi prezentând infecţii cu localizare variată la nivelul tractului respirator, marea majoritate fiind acompaniate de tuse, un simptom destul de supărător şi care, din păcate, dispare ultimul. În rândurile ce urmează veţi găsi informaţii legate de una dintre cele mai frecvente afecţiuni în această perioadă, şi anume traheita. 

Traheitele sunt inflamaţii ale mucoasei care tapetează interiorul traheei şi care poate îmbrăca forme acute sau cronice. O traheită este de origine infecţioasă în cele mai multe cazuri, adică este produsă de bacterii sau viruşi cu tropism respirator. În alte situaţii poate fi iritativă, fiind provocată de inhalarea de substanţe care irită căile respiratorii superioare, ca de exemplu, substanţe catalogate drept toxice, cum sunt produsele clorate. Dintre virusurile cauzatoare amintesc cele respiratorii, şi anume rinovirus, virus sinciţial respirator, adenovirus, virus gripal şi paragripal, enterovirusuri, care condiţionează până la 90% din infecţiile respiratorii acute; dintre bacterii amintesc pneumococul, streptococul, stafilococul, haemophilus influenzae. Apar frecvent în colectivităţi, aglomeraţii.

Forma cea mai întâlnită este traheita acută virală, care se răspândeşte prin epidemii de primăvară şi de toamnă, mai ales la schimbările de temperatură şi care se vindecă spontan în câteva zile. O traheită este de cele mai multe ori asociată cu o rinofaringită, cu o laringită sau cu o bronşită (inflamaţii ale rinofaringelui, laringelui sau bronhiilor; în acest ultim caz se vorbeşte de traheobronşită). În foarte puţine cazuri avem o traheită tipică.

O traheită se manifestă prin chinte de tuse persistente, mai exact accese de tuse chinuitoare, care provoacă o durere toracică. La început, tusea este uscată, apoi, în cel de-al doilea timp, este însoţită de expectoraţie. Apariţia expectoraţiei este un semn care ne indică extinderea inflamaţiei la nivelul bronhiilor. Pe lângă tuse putem avea febră, însoţită de alterarea stării generale, frisoane, dureri toracice. Dacă se asociază cu o rinită, avem şi rinoree, care poate fi mucoasă sau purulentă, dureri de cap. Asociată cu o laringită, putem avea şi o modificare a vocii, sau chiar imposibilitatea vorbirii normale, dar şi episoade de sufocare. De fapt, această modificare a vocii, dacă nu avem asociată o laringită, este efectul uscării mucoasei în urma tusei.

În vederea stabilirii diagnosticului este bine să vă adresaţi medicului de familie, încă de la apariţia primelor simptome. Nu se recomandă folosirea de antibiotice, decât la indicaţia medicului. Ameliorarea tusei se obţine prin utilizarea de siropuri sau tablete antitusive.