Proiectul exploatării aurifere de la Certej nu are nicio şansă să pornească mai repede de un an de zile. Asta în condiţiile în care instanţa va decide în acest sens. Reamintim că, în această cauză, Agenţia Naţională de Protecţie a Mediului, la solicitarea Ministerului Mediului, încearcă să anuleze avizul de mediu acordat de Agenţia Regională de Mediu Timişoara către societatea Deva Gold care este, de asemenea, chemată în faţa magistraţilor.
Magistraţii şi-au declinat competenţa
Dosarul a ajuns iniţial pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, care a stabilit primul termen de judecată pentru data de 30 octombrie. Acest lucru nu s-a întâmplat însă, pentru că magistraţii Curţii şi-au declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti. Ajunsă pe rol în data de 23 noiembrie, cauza a început să fie “judecată” cu o amânare. Şi nu una “de complezenţă”. Primul termen de judecată în procesul anulării autorizaţiei de mediu pentru proiectul aurifer de la Certej a fost stabilit pentru data de 1 octombrie 2013. Prin urmare, aurul de la Certej nu va putea fi exploatat mai repede de un an de zile şi asta în condiţiile în care magistraţii vor considera avizul de mediu valabil, iar Deva Gold nu va fi obligată să reia întreaga procedură de obţinere a unui nou aviz.
Potrivit rezultatelor unui studiu de fezabilitate publicat de compania European Goldfields, dacă va intra în exploatare, zăcământul de la Certej va produce anual 712.000 uncii de aur şi 720.000 uncii de argint. Studiul estimează că zăcământul ar necesita 11 ani de exploatare. Compania a estimat că un preţ de 650 dolari pe uncia de aur ar asigura o rentabilitate de 20% exploatării de la Certej. La această cotaţie de rentabilitate, zăcământul ar valora 1,3 miliarde dolari. În evaluarea făcută s-a mai precizat că proiectul ar putea oferi în prima fază, de construcţie, 800 de locuri de muncă, iar în faza doi, de exploatare, 500 de posturi.
dar studii efectuate de institutiile statului roman exista; ca asa, fraudele companiilor miniere canadiene sunt destul de cunoscute: in sensul ca supraestimeaza valoarea zacamantului ca sa creasca actiunile la bursa iar dupa ceva timp revin anuntand ca, de fapt, nu e asa. dar interventia negativa asupra mediului si locuitorilor ramane.
unul dinte cele mai cunoscute cazuri e cel al lui Bre-X, explicat in linkul asta chiar de specialisti geologi http://geology.about.com/cs/mineralogy/a/aa042097.htm
aceeasi companie care intentioneaza sa exploateze aur la Certej, Eldorado Gold care a cumparat European goldfields, prin subsidiara sa Deva Gold, mai are o subsidiara si in Grecia, Hellas Gold; acolo lucrurile stau cam asa:
http://borderlinereports.net/2013/02/23/report-gold-mining-in-chalkidiki-part-1-greek-governments-in-the-service-of-mining-companies/
oricum, in cazul in care, sa zicem, s-ar exploata, care e redeventa pentru concesiune? dar despagubirile pentru mediu?