Sănătate: Alimentaţia pe timp de iarnă

Frigul şi zăpada au pus stăpânire pe vremea de afară, organismul nostru în aceste condiţii are nevoie de îngrijiri speciale, şi tocmai de aceea mi-am propus să scriu despre o alimentaţie corectă iarna sau pe timp friguros, pentru că, în zilele friguroase de iarnă, când cu greu reuşim să ne încălzim, un bol cu supă cremoasă sau o tocană aburindă sunt extrem de tentante, chiar dacă aceste mâncăruri nu sunt tocmai sănătoase pentru organismul nostru. 

Iarna, organismul are nevoie de mai mulţi nutrienţi pentru a menţine constantă temperatura corpului, din acest motiv este indicat să consumăm alimente cât mai sănătoase, preparate prin fierbere sau coacere, pentru a nu se pierde substanţele nutritive. De asemenea, se recomandă ca reţetele să fie pregătite cu cât mai multe condimente şi mirodenii, datorită proprietăţilor curative ale acestora.

Sistemul imunitar este complet diferit de celelalte sisteme (cardiovascular, digestiv, respirator) ale organismului, deoarece acesta nu poate fi văzut şi nici nu poate fi localizat. Sistemul imunitar este un termen care exprimă toate mecanismele utilizate de organism pentru a se apăra de invaziile bacteriene din exterior. Rezistenţa organismului imunitar este determinată de alimentaţie şi de modul în care organismul răspunde factorilor de stres. Astfel, alimentele consumate acţionează ca un scut pentru celulele sănătoase, menite să întărească şi să susţină funcţiile sistemului imunitar.

Deci, cu toate că iarna este încărcată de festivităţi care ne bucură sufletul şi simţurile, obiceiurile alimentare nu sunt tocmai sănătoase, iar riscul apariţiei alergiilor alimentare, a indigestiilor, dar şi a altor afecţiuni ale sistemului digestiv este extrem de ridicat.

Legumele minune în anotimpul rece sunt: cartofii dulci, dovleacul (delicios în plăcinta cu dovleac), dovleceii şi păstârnacul. Aceste legume au un conţinut ridicat în vitamina A şi vitamina C, care ajută la întărirea sistemului imunitar – scutul împotriva tuturor afecţiunilor. Datorită proprietăţilor antivirale şi antifungice, usturoiul este o altă legumă care ar trebui consumată frecvent în această perioadă. Alte alimente care nu ar trebuie să lipsească din regimul dumneavoastră sunt: lintea, fasolea, mazărea, orezul brun, dar şi cerealele cu orz sau ovăz.

Toate alimentele enumerate mai sus constituie o dietă perfectă de iarnă, deoarece au un conţinut scăzut în grăsimi, dar cantităţi semnificative de proteine, carbohidraţi şi fibre, dar şi o serie de vitamine şi minerale. Din cauza numărului mic de ore cu lumină, în timpul iernii stocurile de serotoninaă (produsul chimic care menţine bunăstarea organismului) încep să scadă, astfel, dorinţa de a consuma alimente bogate în carbohidraţi creşte. Mare atenţie la sursele alimentare de carbohidraţi, deoarece acestea în loc să crescă cantitatea de serotonină din organism poate ajuta la creşterea în greutate.

Alimentele care asigură necesarul de carbohidraţi ar trebui să aibe un index glicemic mic. Indicele glicemic măsoară creşterea volumului de zahăr din sânge după servirea mesei. Creşterea rapidă a cantităţii de zahăr în sânge înseamnă că pancreasul trebuie să producă cantităţi mari de insulină, iar producerea cantităţilor mari de insulină conduce la slăbirea sistemului imunitar.

Alimente recomandate: migdale, fistic, nuci, sparanghel, coacăze, broccoli, varză, conopidă, ţelină, soia, castraveţi, alune de pădure, praz, ceapă (uscată sau verde), ciuperci, măsline, salată, ştevie, spanac, ardei (gras, roşu, iute), fructe de mare şi condimente.

Pe timp de iarnă un plan corect de alimentaţie trebuie să includă: 40% carbohidraţi, 30% proteine şi 30% grăsime. Mare atenţie la sursele de grăsime! Dintre acestea, proteinele au cel mai important rol, motiv pentru care acestea ar trebui consumate la fiecare masă şi gustare. Alimente recomandate: carne de pui sau vită, carne macră de porc, fructe de mare, produse lactate degresate, ouă şi leguminoase.

Tratamentul cu suplimente nutriţionale nu mai este o opţiune atunci când dorim să ne întărim sistemul imunitar şi să menţinem bunăstarea organismului, deoarece alimentele pe care le consumăm astăzi nu mai au aceeaşi valoare nutriţională ca acum 10-20 ani. Viaţa modernă, prin alimentaţia promovată, a condus la creşterea riscurilor provocate de radicalii liberi, aceştia fiind existenţi în toate produsele consumate, chiar şi în apă sau în toxinele din aer.

Numeroase studii internaţionale au demonstrat rolul protectiv al antioxidanţilor majori: beta-caroten, vitamina C şi vitamina E. Din păcate, aceste vitamine şi minerale nu se mai găsesc în cantităţi generoase în alimentele consumate, astfel că tratamentele adjuvante cu suplimente nutriţionale devin obligatorii.