Judeţul Hunedoara devine parc natural

Dacă înainte spuneai “Hunedoara”, te gândeai la mine de cărbuni, ori de aur, fabrici de ciment şi la combinate siderurgice. Puţin a rămas din toate acestea, locurile unde industria duduia s-au ruinat şi foştii coloşi s-au transformat în terenuri poluate. Şi în timp ce autorităţile se străduiesc să obţină fonduri pentru ecologizarea lor, organizaţiile de mediu se luptă pentru ce a rămas neatins de distrugere – încet, judeţul Hunedoara devine suma unor suprafeţe cu statut special, care trebuie protejate.

Iubitorii naturii triumfă: “Recent, Ministerul Mediului a decis să aprobe delimitarea în judeţul Hunedoara a trei noi arii de protecţie specială avifaunistică, numite de specialişti SPA-uri. Aşa că, dacă până acum aveam 25,65 % din suprafaţă declarată zonă protejată, acum aceasta a crescut la 34,88%. Mai mult, din informaţiile pe care le avem noi urmează să fie aprobate alte asemenea arii, ceea ce va duce la mărirea arealului protejat până la jumătate”, spune Georgeta Barabaş, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului. Prima dintre noile arii protejate este cea a Munţilor Metaliferi, zonă care se întinde pe teritoriul a două judeţe, Alba şi Hunedoara.

A doua arie declarată prin Hotărârea de Guvern 971 din 05 octombrie 2011 este numită “Piemontul Munţilor Metaliferi-Vinţu”, care este delimitată la fel în cele două judeţe: în Alba în trei comune plus municipiul Alba Iulia, în timp ce în Hunedoara se întinde peste cinci unităţi-administrativ teritoriale, astfel: Geoagiu (14%), Hărău (5%), Rapoltu Mare (17%), Simeria (12%), Turdaş (3%). Cea de-a treia arie protejată se numeşte “Frumoasa” şi se se întinde între patru judeţe: Vâlcea, Sibiu, Alba, şi Hunedoara, judeţul nostru “participând” cu o suprafaţă foarte mică, de pe teritoriul oraşului Petrila.

Prin noul act se modifică şi completează Hotărârea Guvernului nr. 1.284 din 2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România care instituia 108 asemenea teritorii însumând aproximativ 5.400.000 hectare. Hărţile cu noile zone trebuie să apară în 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Cu păsările, la SPA

În cazul în care aceste noi arii nu apăreau, România risca sancţiuni: Comisia Europeană a stabilit suma minimă forfetară a sancţiunii la 1.862.000 Euro şi penalităţi cuprinse între 2.260 şi 135.600 de europe zi de întârziere, în funcţie de durata încălcării.

România a fost audiată în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în cadrul şedinţei care a avut loc la începutul acestui an. În total, anexa legii cu lista ariilor de protecţie specială avifaunistică cuprinde 148 de poziţii, din acestea o parte fiind, de fapt, vechi arii protejate a căror teritoriu a fost mai clar delimitat. În judeţul Hunedoara este cazul a trei arii protejate care apar în listă: Defileul Mureşului Inferior – Dealurile Lipovei care se întinde acum în judeţul Timiş, Arad şi Hunedoara pe teritoriul comunelor: Burjuc (24%), Lăpugiu de Jos (14%) şi Zam (19%). Urmează Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei cu delimitare în patru judeţe: Mehedinţi, Caraş-Severin, Gorj şi Hunedoara, foarte puţin în comuna Râu de Mori, şi Parcul Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina se prelungeşte în două judeţe: Alba şi Hunedoara în mai multe comune: Baru (41%), Beriu (<1%), Boşorod (43%), Băniţa (58%), Orăştioara de Sus (59%), Petroşani (<1%) şi Pui (38%). Parcul Naţional Retezat se “desfăşoară” în trei judeţe: Gorj, Caraş-Severin şi Hunedoara în Pui (<1%), Râu de Mori (52%), Sălaşu de Sus (41%) şi Uricani (16%). Noile SPA-uri nu se referă terapii speciale în cazul care ar fi tradus prin "Sănătate prin apă", ci ariile de protecţie specială avifaunistică sunt acele "teritorii naturale protejate ale căror scopuri sunt conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul readucerea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de păsări migratoare sălbatice". SPA-urile împreună cu SCI-urile (situri de importanţă comunitară) constituie "elementele componentei naţionale a reţelei europene de arii protejate NATURA 2000". Potrivit specialiştilor în domeniu, majoritatea SPA-urilor din România au fost declarate pe baza ariilor de importanţă avifaunistică (IBA) care constituie o reţea de habitate importante pentru păsări sălbatice, compilată la nivel mondial de BirdLife International. În România, aceste suprafeţe au fost desemnate pe baza propunerilor venite din partea a două organizaţii neguvernamentale, Societatea Ornitologică Română, respectiv Asociaţia Grupul Milvus. Reţeaua IBA constituie lista de referinţă a Uniunii Europene în procesul de desemnare a SPA-urilor. Pentru că multe dintre ariile protejate declarate iniţial de stat erau inferioare IBA-urilor ca şi suprafaţă, Uniunea Europeană a obligat România să revină asupra listei şi să extindă acele situri în cazul cărora există habitate importante pentru speciile de păsări de interes comunitar sau să le instituie pe cele care au rămas pe dinafară.

“Casele” Şoimilor şi ale acvilelor, protejate

În cazul judeţului, mare parte a cercetărilor a fost făcută de specialiştii reuniţi în Grupul Milvus care fac “teren” şi observaţii de ani de zile în ariile judeţului. “Noi suntem cei care ne-am ocupat, de exemplu, de SPA Munţii Metaliferi. Prima dată am ajuns în zonă acum şapte-opt ani, dar acum avem un recensământ complet al speciilor găsite acolo. Este vorba în special de specii care cuibăresc în stâncării, precum acvila de munte, şoimul călător şi buha, dar şi specii de pădure precum ciocănitori şi muscari”, declară biologul Kovacs Istvan, conducătorul grupului de lucru, cercetare şi monitorizare al Asociaţiei Milvus, un ONG “dedicat protecţiei păsărilor şi a naturii, activând în domeniul conservării, educaţiei, cercetării şi consultanţei cu scopul de a schimba România într-un loc mai bun pentru păsări, natură şi oameni”.

Potrivit unui raport, din cele peste 10.000 de specii de păsări identificate în Transilvania, 1.226 sunt ameninţate cu dispariţia. Starea precară a unui număr atât de mare de specii are numeroase cauze, cele mai multe imputabile omului care degradează, fragmentează şi distruge habitatele respective. De aceea, biologii consideră că o metodă eficientă pentru protecţia celor mai multe dintre speciile de păsări vulnerabile este protejarea acestor habitate. Cu atât mai mult cu cât România a ajuns – trimisă de Comisia Europeană – în faţa Curţii Europene de Justiţie pentru nedesemnarea corespunzătoare a SPA-urilor, fiind nevoită astfel să reevalueze numărul şi suprafaţa acestora. În anii 2009 şi 2010, Societatea Ornitologică Română şi Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi Naturii “Grupul Milvus” au derulat un proiect pentru crearea unei reţele de supervizori ai zonelor importante pentru păsări, proiect în urma căruia, pe teritoriul Transilvaniei, au fost identificate 46 arii de importanţă avifaunistică. În urma studiului, experţii au ajuns la concluzia că Transilvania este “a doua regiune a ţării în ceea ce priveşte suprafaţa relativă acoperită de zone importante pentru păsări, după Dobrogea”.

Astfel, suprafaţa totală a ariilor importante pentru protejarea habitatului păsărilor din Transilvania este de 22.107,15 de kilometri pătraţi, care acoperă aproximativ 21,5% din suprafaţa totală a regiunii. Potrivit normelor europene, până în 2020, 14 la sută din suprafaţa fiecărui judeţ trebuie să fie acoperită de arii protejate.

Cazuri şi necazuri

Bucuria ecologiştilor este necazul industriaşilor. Este deja celebru în judeţ cazul exploatării de aur de la Certej, care se vede pusă în dificultate de noile prevederi legislative.

Proiectul “Certej” este în etapa a doua a obţinerii acordului de mediu, adică procedurile se apropiau de faza finală. Apariţia SPA “Munţii Metaliferi” aduce administraţiei o mulţime de bătăi de cap: trebuie refăcute studiile de impact şi, potrivit legii, este nevoie de “studiu de evaluare adecvată”, un studiu care durează cel puţin un an din moment ce el se bazează pe observaţiile în teren derulate pe parcului unui întreg an calendaristic. Apoi trebuie obţinut avizul Natura 2000, care mai adaugă minumum trei luni la procedură. Pe baza studiilor, specialiştii trebuie să propună măsuri compensatorii pentru speciile şi habitatul afectate de investiţie. Aceste măsuri trebuie aprobate de către Comisia Europeană şi tocmai această procedură, extrem de greoaie, poate întârzia demararea lucrărilor cu cinci ani. Nici cei de la Agenţia pentru Protecţia Mediului nu sunt în culmea bucuriei – în lipsa unei finanţări suficiente şi a ONG-urilor care să se ocupe de aceste zone, noile SPA-uri aduc multă bătaie de cap: “Noi ne-am întâlnit în urmă cu ceva vreme cu cei de la Milvus, cu primăriile, agenţii economicii şi populaţia din zonă şi am propus chiar reducerea din ariile instituite prima dată, acolo unde se derulau deja activităţi economice şi toată lumea a fost de acord. Nu ştim ce s-a întâmplat, ne-am trezit cu suprafaţa protejată mărită. Este excelent pentru mediu şi pentru sănătatea populaţiei, dar noi avem zeci de arii protejate în judeţ şi trei sferturi dintre ele nu aveau custozi, adică nu vrea nimeni să se ocupe de ele pentru că majoritatea sunt în fondul forestier şi Direcţia Silvică nu le mai vrea. Mai mult, niciuna dintre ariile protejate din judeţ nu are realizat un inventar complet al speciilor protejate şi niciun plan de management”, explică directorul APM Hunedoara, Georgeta Barabaş.

“Guvernul mai trebuie să şi dea”

În plus, pe unii primari îi sperie de acum intenţia statului de a mări ariile protejate printr-o nouă hotărâre de Guvern. Este şi cazul primarului de la Veţel, Ioan Henţiu, zonă în care va apărea, se pare, o nouă arie protejată, pe lunca Mureşului: “Eu nu am documentat 100 la sută situaţia, dar ştiu că vor fi restricţii, trebuie alte aprobări, sunt avize de obţinut în plus, pentru orice obiectiv care se construieşte, lucru care pune oarecare frâne unor agenţi economici care vor să vină în zonă, deşi propunerea vine şi cu avantaje spre binele populaţiei din acest punct de vedere, al protecţiei mediului. Noi mai avem pe teritoriul comunei şi vestigii daco-romane care şi ele impun anumite restricţii şi locurile respective sunt ocolite de investitori. Aş sugera însă Guvernului ca, în momentul în care apar anumite restricţii, să dea la schimb şi anumite facilităţi prind dezvoltarea zonei, poate o măsură de finanţare direcţionată în acest sens”.

Şi asemenea restricţii vor apărea cu siguranţă, spune biologul Milvus, Kovacs Istvan: “Vânătorii nu sunt afectaţi pentru că, oricum, vânarea acelor specii era interzisă, dar Natura 2000 impune anumite restricţii activităţilor economice care influenţează habitatul speciilor protejate. Pe de altă parte, restricţiile nu sunt dure ca într-un parc naţional – sunt permise şi chiar recomandate, de exemplu, activităţile tradiţionale şi agricultura”. Desemnarea siturilor Natura 2000 reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente la nivelul Uniunii Europene de stopare a pierderii biodiversităţii.