China va exploata cărbune brun la Ţebea

“Exploatarea minieră de la Ţebea va fi redeschisă cu ajutorul investitorilor chinezi”. Declaraţia îi aparţine prefectului Sorin Vasilescu, care s-a întâlnit recent la Bucureşti cu reprezentanţii mediului de afaceri şi ai Ambasadei Republicii Populare China. Aceştia au propus continuarea discuţiilor, dar, potrivit participanţilor, partea chineză s-a arătat extrem de interesată de exploatarea cărbunelui brun, la Ţebea. 

Investitori din China doresc să valorifice un zăcământ din Nordul judeţului Hunedoara, despre care s-a spus, nu demult, că este epuizat

Prefectul Sorin Vasilescu spune că, dacă acest proiect se concretizează, nu vom mai avea minerit doar în Valea Jiului: “Avem în judeţul Hunedoara şi cărbune brun, care s-a găsit la Ţebea. Vă pot spune că o firmă din China este interesată să exploateze acest cărbune brun în regim de carieră. Este vorba de o cantitate substanţială, chiar dacă deocamdată nu putem înainta cifre exacte”.

De fapt, reprezentantul Guvernului în teritoriu a declarat încă de la începutul acestui an că se bazează pe oamenii de afaceri chinezi pentru investiţii în minerit şi susţinea că “Relaţia cu China va fi pentru mine o prioritate. Ştim că investiţiile în minerit sunt investiţii cu un grad de recuperare mult mai lent şi din această cauză nu prea sunt companii europene ca să fie interesate de domeniu. La Complexul Energetic Oltenia, chinezii au un plan de investiţii de opt miliarde de dolari, plan care le asigură necesarul de combustibil pentru centralele electrice. Sperăm şi noi ca o parte din investiţiile de care avem nevoie în minerit să vină de la capitalul chinezesc şi aici nu este vorba numai de Valea Jiului. Sunt chinezi interesaţi de investiţiile în judeţul Hunedoara, s-au făcut nişte tatonări care s-au blocat undeva, încercăm să vedem de ce s-au blocat demersurile făcute pentru investiţiile în huilă în Valea Jiului şi nu este singurul loc unde sperăm ca investitorii chinezi să aducă bani pentru minerit în judeţul Hunedoara”, declara Sorin Vasilescu, în 7 ianuarie 2012.

De atunci, acesta a obţinut şi o întâlnire la Bucureşti, care i-a confirmat inclusiv planul pentru exploatarea cărbunelui brun.

Cărbune pentru termocentrale

Geologii spun că există în ţară mai multe locuri cunoscute de unde s-a extras cărbune brun – este cazul Bazinul Comăneşti, unde au fost deschise mai multe mine, dar şi de zone din judeţul Hunedoara, precum bazinul Ţebea unde, pe vremuri, transportul cărbunelui la termocentrală se făcea cu un funicular lung de 4,8 kilometri, şi bazinul Mesteacăn. Mina Ţebea a fost închisă în 2006, an în care conducerea de atunci a Companiei Naţionale a Huilei declara că închide exploatarea din cauză că zăcământul de cărbune brun era practic epuizat. Se punea astfel lacătul pe o exploatare ce funcţiona fără întrerupere din 1864. În anii ‘70, mina a trecut în adminstrarea CNH Petroşani.

Acum autorităţile au alte planuri: “La Ţebea este vorba de zăcăminte însemnate, care pot fi exploatate şi pot intra pe piaţa României la un preţ foarte bun. Vă pot spune că investitorii chinezi s-au arătat interesaţi, acum suntem în stadiul de tatonare, ei au primit de la noi documentaţia necesară şi urmează să o analizeze. Trebuie să vadă care sunt formele juridice prin care pot intra în posesia acestor zăcăminte”, a completat Sorin Vasilescu. În 2010, Compania de Explorări Geologice Minexfor din Deva anunţa găsirea unui zăcământ de cărbune în Târnava de Criş, iar cercetările prin forare au arătat existenţa unui depozit de peste 500.000 de tone, cărbunele brun de aici având o putere calorică între 2.500 şi 4.000 de calorii.
Angajaţii Minexfor bănuiau că zăcământul de cărbune brun ar putea fi o “prelungire” a celui exploatat la Mina Ţebea.

Potrivit specialiştilor, cărbunii bruni au o capacitate calorică de până la 5000 Kcal/kilogram şi un conţinut în carbon de 65-75%. Sunt utilizaţi predominant în termocentrale şi la fabricarea brichetelor, iar cei din vestul Văii Jiului au însă proprietăţi de cocsificare. Până la închiderea Minei Ţebea, cărbunele brun de aici era folosit, în special, pentru producţia de agent termic în termocentralele din Transilvania.