Proiectele europene vor cere cofinanţări mai consistente

Autorităţile şi asociaţiile care vor dori să primească bani de la Uniunea Europeană vor trebui să scoată mai mulţi bani din buzunar, deoarece cofinanţarea proiectelor din fonduri structurale şi de coeziune va reveni, de la 5%, la 15%, de la începutul lunii aprilie. Pe parcursul acordului cu Comisia Europeană, România a beneficiat de o derogare obţinută de fosta guvernare. 

Derogarea a permis ca proiectele publice finanţate din fonduri UE să fie cofinanţate în proporţie de 5%, şi nu 15%, aşa cum era norma generală. Guvernul a solicitat FMI prelungirea cu trei luni a înţelegerii care expira în martie şi s-a angajat să ia măsuri de recuperare a întârzierilor în privatizare şi reforme structurale. Cu toate acestea, Comisia a decis să închidă formal acordul în martie, aşa cum era stabilit. Un nou acord cu FMI nu se va putea încheia fără a fi semnată şi o înţelegere cu Comisia Europeană, întrucât România este parte a Uniunii Europene.

Se aşteaptă scăderea numărului de proiecte

Experţii în scriere de proiecte şi consultanţă pentru accesarea fondurilor europene spun că modificarea riscă să scadă numărul accesărilor de fonduri, pentru că atât autorităţile, cât şi ONG-urile hunedorene au dispus în ultimii ani de sume tot mai reduse din care ar fi putut să co-susţină derularea acestor proiecte. “În cazul anumitor linii de finanţare, contribuţia proprie putea să fie şi de doar 2 la sută din suma totală, în cazul autorităţilor publice locale sau a unor organizaţii non-profit, ajungând până la 40 sau cel mult 70 la sută în cazul agenţilor economici. Impedimentul principal în derularea acestor proiecte nu a fost dat, însă, neapărat de valoarea cofinanţării, cât de faptul că autoritatea, instituţia sau hunedoreanul care vroia să implementeze un asemenea proiect trebuia să dispună de suma respectivă. În fapt ideal ar fi ca cel ce doreşte să deruleze un proiect cu fonduri europene să aibă la dispoziţie aproximativ 70 la sută din sumă, pentru a permite începerea propriu-zisă a proiectului. E drept că prefinanţarea de 30 la sută oferă, practic un avans cu care să începi, îţi permite demarea activităţilor, dar în condiţiile întârzierilor plăţilor, cum ştim că s-a întâmplat pe POSDRU, apar blocaje.

În acel moment beneficiarul se vede nevoit să plătească penalităţi către băncile care l-au creditat sau chiar către bugetul statului”, explică Ioan Paralescu, expert contabil în cadrul companiei Quantum Expert.

O soluţie – fondurile de garantare

Specialiştii hunedoreni în scriere de proiecte adaugă că o soluţie ar putea fi, în aceste condiţii, fondurile de garantare, însă aceştia adaugă că ştiu foarte puţini hunedoreni care să fi apelat la o asemenea soluţie şi să o fi recomandat apoi, ca fiind una viabilă. Până în acest moment, rata de absorbţie reală a fondurilor structurale şi de coeziune, raportată la plăţile efectuate de Comisia Europeană, a fost de numai 11 la sută (echivalentul a 2,2 miliarde de euro), la finalul lunii decembrie 2012. Raportat la declaraţiile de cheltuieli transmise la Bruxelles de partea română, rata de absorbţie la sfârşitul anului trecut a fost cu un procent mai mare (aproape 2,9 miliarde de euro).

Plăţile în lei către beneficiari s-au ridicat, la finalul anului trecut, la aproape 21 de miliarde lei, reprezentând aproximativ 22 la sută din totalul alocării Uniunii Europene pentru intervalul 2007-2013.