Managerii spitalelor cu datorii riscă să-şi piardă posturile

Directorii spitalelor care înregistrează arierate (datorii mai vechi de 90 de zile) îşi vor pierde funcţiile, potrivit acordului încheiat cu FMI. Managerii de spitale hunedorene spun că măsura aduce o simplă schimbare de formă, dar problema de fond rămâne: banii insuficienţi. 

Mai ales spitalele din oraşele mici ale judeţului au probleme de “rentabilizare”, însă medicii spun că
actualul sistem aplicat la nivel naţional le dezavantajează

Contractele managerilor de spitale vor fi amendate, astfel încât aceştia să poată fi înlocuiţi în urma unor evaluări trimestriale, dacă spitalul înregistrează datorii pentru trei luni consecutive, conform scrisorii convenite de Guvern cu FMI. Mai mult, sistemul de achiziţii centralizate a medicamentelor va fi evaluat la sfârşitul acestui an. Reprezentanţii conducerilor spitalelor hunedorene spun că problema reală a sistemului este subfinanţarea, aşa că simpla înlocuire a managerilor nu va rezolva situaţia de criză financiară cu care se confruntă spitalele din judeţ.

La Spitalul Municipal din Brad, de exemplu, directorul financiar-contabil, economistul Laurenţiu Verdeş, spune că problema apare din cauza dezechilibrului cauzat de numărul mare de pacienţi pentru care nu se achită serviciile medicale acordate. Verdeş afirmă că, numai anul trecut, Spitalul Municipal din Brad a înregistrat cheltuieli generate de serviciile acordate în valoare de 2 milioane de lei (20 de miliarde de lei vechi) peste sumele plătite de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Hunedoara (CJAS).

Fondurile au scăzut cu 10 la sută

“Problema spitalelor apare din cauză că CJAS nu plăteşte pentru toate serviciile pe care noi le acordăm. Iar dacă oamenii vin la Urgenţă cu o problemă acută de sănătate, noi nu putem să-i trimitem acasă sau să-i aruncăm în drum şi să nu le acordăm primul-ajutor, aşa că le oferim îngrijire şi servicii medicale, pe care nu ni le decontează nimeni”, explică directorul financiar-contabil al spitalului.

Laurenţiu Verdeş adaugă că, în cazul spitalului din Brad, finanţarea anuală s-a redus, pentru un pat de spital, de la 74.000 de lei în 2010, la 73.000 de lei în 2011 şi la 65.000 de lei în 2012. Reprezentantul spitalului din Brad afirmă că, în 30 noiembrie, spitalul din Brad era cu plăţile la zi, dar arieratele au fost înregistrate în luna decembrie. La începutul lunii ianuarie nu s-au mai putut face plăţile, tocmai din cauza faptului că anul trecut sumele alocate au fost mai mici, comparativ atât cu anul 2011, cât şi cu anul 2010. Autorităţile sanitare din Brad adaugă că spitalul municipal, fiind unul de boli acute, nu deserveşte şi bolnavii cronici, aşa că pacienţii rămân internaţi aici cel mult 10 zile, cronicii fiind direcţionaţi către Baia de Criş. Conducerea spitalului din Brad anunţă că îşi pune speranţele în contractul pentru 2013, care se va încheia în cea de-a doua jumătate a lunii februarie şi va deveni aplicabil chiar în prima zi a lunii martie.

Spitalul Municipal Brad are o capacitate totală de 145 de locuri, dar are încheiat un contract cu CJAS Hunedoara pentru numai 115 paturi. În acest moment, spitalul care deserveşte zona Brad are datorii la toţi furnizorii de utilităţi (electricitate, energie termică, apă-canal, dar şi la materiale sanitare, medicamente şi alimente).

“Urgenţa” dezechilibrează bugetele

Medicii spun că problema apare mai ales din cauza numărului mare al pacienţilor care vin la Urgenţă, adresabilitatea – la această secţie – fiind foarte mare, în comparaţie cu serviciile decontate de CJAS. Astfel, la Brad, de pildă, se adresează în fiecare lună la Secţia Urgenţe, în medie, 1.000 de pacienţi, în timp ce Casa de Sănătate decontează servicii doar pentru jumătate dintre aceştia. Contabilii spitalelor spun că banii sunt alocaţi pentru întreaga unitate medicală, dar pentru Urgenţe se fac plăţi separate. “Oamenii vin la Urgenţă mai ales din cauza programului pe care îl au medicii de familie, dar şi a faptului că aceştia nu au voie să consulte gratuit mai mult de 20 de pacienţi pe zi. Cei care au o problemă de sănătate urgentă, care nu suportă amânare, apelează la Unitatea de Primiri Urgenţe. Conducerea spitalului brădean adaugă că normativele de personal ar permite angajarea a încă 60 sau chiar 70 de persoane, dar – şi aşa – spitalul abia se menţine pe linia de plutire.

Unităţile spitaliceşti ar trebui să distribuie banii, în condiţii optime de funcţionare, în raport de 30 la sută pentru medicamente şi materiale sanitare, iar 70 la sută pentru salarii. Cu toate acestea, unele dintre spitalele hunedorene – deşi funcţionează cu mai puţin personal decât le permit normativele – alocă 90 la sută pentru salarii şi doar 10 la sută pentru cheltuielile de îngrijire a bolnavilor. Managerii spitalelor spun că, în momentul alocării bugetelor pentru spitale, autorităţile cu putere de decizie ar trebui să acorde sume suficiente pentru salarii, mai ales că foarte mulţi medici, asistenţi şi infirmieri au plecat peste graniţe, dar şi pentru serviciile medicale.

Datorii mari la Vulcan şi Brad

Spitalul Municipal Vulcan, o unitate cu 110 locuri, dintre care doar 72 incluse în contractul cu CJAS, este una dintre unităţile medicale care înregistrează datorii consistente. Reprezentanţii spitalului spun că numai la Urgenţa spitalului se adresează, în medie, 800 de hunedoreni, în timp ce plătite sunt doar un sfert dintre intervenţii, iar de aici apare primul dezechilibru major.

La Spitalul Orăşenesc din Haţeg, directorul unităţii medicale, Sabin Arghir Florea (care ocupă funcţia de manager de numai câteva zile), este convins că, până când nu se va impune un management privat în sistemul de sănătate, nu vor exista soluţii reale şi problemele vor trena. În acest moment, spitalul din Haţeg înregistrează arierate în valoare de 163.000 de lei, după cum declară Tiberica Puşcaş, directorul financiar-contabil al unităţii medicale. Managerul Sabin Florea spune că, pentru ca datoriile pe care le înregistrează spitalul să nu crească şi mai mult, a fost nevoit să pună pe liber nouă angajaţi, numai în această lună.

“Oamenii spun că e lună de iarnă, un moment foarte greu pentru a rămâne pe drumuri, dar ei nu înţeleg că nu se poate să menţinem angajaţi în spital, în condiţiile în care nu există un buget capabil să susţină cheltuielile cu salariile”, explică managerul spitalului din Haţeg. “Am înţeles că actualul minister (n.r. Ministerul Sănătăţii) este dispus să preia finanţarea Compartimentului de Primiri Urgenţe, ceea ce ar fi ideal. Numai aici avem un angrenaj de 22 de salariaţi. În plus, serviciile medicale pentru bolnavii care au fost trataţi peste numărul de contractări la nivel de spital nu ni s-au plătit”, adaugă medicul Sabin Florea.

Serviciile suplimentare generează arierate

Conform directorului contabil al spitalului din Haţeg, la regimul de spitalizare continuă unitatea a avut disponibil un fond de 5,1 milioane de lei, dar a acordat servicii în valoare de 7,2 milioane de lei (deci, un plus de 20 de miliarde de lei vechi). Mai mult, contabilii spitalelor spun că plăţile se fac în funcţie de numărul de cazuri şi nu în funcţie de numărul zilelor de spitalizare, cum ar fi corect, iar începând cu cea de-a doua zi suma rămâne fixă, indiferent de perioada de spitalizare necesară. Tiberica Puşcaş adaugă că anul trecut spitalul din Haţeg a dispus de un buget de numai 83 la sută, în comparaţie cu sumele alocate în 2011.

“Dacă am fi dispus de aceleaşi sume, este foarte probabil că am fi reuşit să fim cu plăţile la zi”, precizează directorul contabil al spitalului. Managerul Sabin Florea adaugă că în 2010, cât a fost manager al spitalului din Haţeg, a reuşit să facă şi o economie de 6.000 de lei, dar asta pentru că fondurile alocate au fost mai mari, comparativ cu anii 2011 şi 2012. În acest moment, spitalul din Haţeg are aproximativ 270 de angajaţi, însă – potrivit legii – unitatea ar putea să aibă chiar şi 300 de salariaţi, dacă ar avea cu ce să le achite salariile. Potrivit reprezentanţilor Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Hunedoara, în ultima zi a lunii decembrie 2012, spitalele din Vulcan şi Haţeg figurau pe poziţiile 73, respectiv 74 în topul datornicilor hunedoreni, cu sume restante în cuantum de aproximativ 180.000 de lei fiecare.