Ce impozit plătesc sătenii hunedoreni pentru Ghiţă şi Joiana?

Pentru prima oară, Codul Fiscal din România le ia din buzunar sătenilor impozitul pe Ghiţă şi Joiana. Dacă până acum fiecare fermier, persoană fizică, din România plătea impozit 2% din veniturile pe care le declara, acum statul va impozita aceşti fermieri în funcţie de un set de venituri estimate pe baza suprafeţelor exploatate sau a numărului de animale pe care le au în ogradă. 

Cine plăteşte şi cine nu?

Nu vor plăti impozit agricultorii care au maxim 10 ovine şi caprine, până la 3 vaci, 6 porci, 100 de păsări sau 100 de familii de albine; sunt exceptate de la impozitare veniturile din cereale, dacă suprafaţa cultivată este de maxim două hectare, ca şi în cazul plantelor oleaginoase, cartofilor, sfeclei de zahăr, hameiului şi leguminoaselor pentru boabe. Limite maxime mai sunt stabilite pentru pomi – 1,5 hectare, tutun, viţă de vie – un hectar şi legume cultivate în câmp şi spaţii protejate, flori şi plante ornamentale – jumătate de hectar.

Impozitul se aplică la norma de venit

Ca să fie sigur că încasează ceva, statul a impus ca în noul Cod Fiscal determinarea venitului impozabil să se facă pe baza unor norme anuale de venit şi nu pe sistem real.
Dacă pentru cereale era stabilită o normă de venit anual de 449 de lei pentru suprafeţe de 2-50 hectare şi de 395 de lei pentru cele care depăşesc 50 de hectare, în ordonanţa aprobată a fost trecută norma de venit de 449 de lei pentru toate suprafeţele care depăşesc 2 hectare.

Normele de venit aprobate sunt de 458 lei pentru plante oleaginoase (peste 2 hectare), 3.488 lei pentru cartofi (peste 2 hectare), 697 lei pentru sfeclă de zahăr (peste 2 hectare), 1.483 lei pentru hamei (peste 2 hectare fiecare), 4.709 lei pentru pomi (peste 1,5 hectare), 801 lei pentru leguminoase pentru boabe (1,5 hectare fiecare), 1.060 lei – tutun (peste 1 hectar), 4.001 lei – legume în câmp (peste 0,5 hectare), 1.385 lei – viţă-de-vie (peste 0,5 hectare fiecare), 11.773 – flori şi plante ornamentale (peste 0,3 hectare) şi 8.033 lei – legume în spaţii protejate (peste 0,2 hectare).

Norme de venit de pe Joiţa şi Ghiţă

În cazul animalelor, normele de venit s-au stabilit în felul următor: pentru vaci şi bivoliţe – 453 lei pentru peste 2 capete; ovine şi caprine – 23 lei la 10-50 capete şi 65 lei la peste 50 de capete; porci – 56 lei la 6-10 capete şi 177 lei la peste 10 capete; albine – 70 lei la 50-100 familii şi 98 lei la peste 100 familii; păsări de curte – 3 lei la 100-500 capete şi 2 lei la peste 500 capete.

Cine numără găinile?

Potrivit noului Cod, impozitul pe venitul din activităţi agricole se calculează de Fisc prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului anual din activităţi agricole, stabilit pe baza normei anuale de venit şi o cotă de 5,5% pentru contribuţiile la Fondul de Sănătate. Prin urmare, în acest an, cine are peste şase porci trebuie să plătească un impozit de 12 lei pentru fiecare animal. Pentru o văcuţă mai slăbuţă din cele trei pe are le deţine, de exemplu, săteanul, o văcuţă care dă 10 litri de lapte pe zi, statul consideră drept câştig net pentru om suma de 453 de lei, pentru care fermierul va plăti un impozit anual de 97 de lei (impozit pe venit şi la Fondul de Sănătate).

De asemenea, statul consideră că o familie de albine care produce anual 30 de kilograme de miere îi aduce apicultorului un câştig de 70 de lei, pentru care va trebui să plătească impozite de 15 lei pe an. Problema e la determinarea numărului de găini pe care le are contribuabilul în ogradă. Cine va stabili dacă gospodarul deţine 99 sau 101 înaripate?