Ce bani va primi România în exerciţiul financiar 2014-2020?

Depinde cine prezintă situaţia. Pe de-o parte, premierul Victor Ponta se declară dezamăgit de rezultatul final al alocării bugetare din partea Uniunii Europene pentru România, care este prezentat să pară mai bun, dar de fapt este foarte rău faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene. Şeful executivului consideră că, practic, nu s-a obţinut niciun euro în plus faţă de luna noiembrie. Prin urmare, în următorii şapte ani, decalajul dintre România şi restul ţărilor occidentale nu se va reduce, având o alocare mai mică decât celelalte state, apreciază premierul Victor Ponta. El crede că obţinerea doar a 39 de miliarde de euro faţă de cele 48 de miliarde propuse de Comisia Europeană reprezintă, în fapt, un eşec.

Preşedinţia este de cu totul altă părere

La finalul reuniunii Consiliului European, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că România a obţinut mai mulţi bani în viitorul exerciţiu bugetar 2014-2020. El a explicat că, la negocierile de la Bruxelles, delegaţia ţării noastre a obţinut şi o prelungire de până la trei ani a termenului până când vom putea cheltui banii.
Mai precis, România a primit 39,887 miliarde de euro pentru exerciţiul financiar 2014-2020, o creştere de 18% faţă de exerciţiul financiar precedent, fiind una dintre puţinele ţări cu creştere bugetară în proiecţia bugetului european pentru viitorul exerciţiu financiar. În plus, prelungirea termenului până la care se pot atrage banii, în cazul nostru, ne dă ocazia de a salva de la dezalocare aproape 4 miliarde de euro.

Plus şi minus în viitorul exerciţiu bugetar

Cum arată foaia de parcurs a fondurilor europene ce vor fi primite de România, în urma acordului intervenit la finele săptămânii trecute între liderii UE:

• Pe fondurile structurale România va primi, între 2014-2020, 21,82 mld. euro, în creştere cu 10% faţă de alocările din perioada 2007-2013 (19,8 mld. euro, sumă actualizată cu inflaţia).
• Pe Politica Agricolă Comună (PAC) va primi 17,5 mld. euro, în creştere cu 27% faţă de alocările din actualul exerciţiu financiar multianual al Uniunii (13,8 mld. euro).

În cadrul PAC, pe cei doi piloni – “plăţi directe” şi “dezvoltare rurală” sumele comparate arată astfel:

• Pe plăţi directe către fermieri va primi 10,3 mld. euro, faţă de 5,6 mld. euro în perioada 2007-2013 (plus 4,7 mld. euro).
• Pe dezvoltare rurală i s-au alocat 7,1 mld. euro, faţă de 8,2 mld. euro între 2007-2013 (minus 1,1 mld. euro).

În cadrul PAC va exista o “flexibilitate”, în sensul că 25% din suma totală poate fi transferată de la un pilon la celălalt – de la plăţi directe la dezvoltare rurală şi invers.

În exerciţiul financiar viitor, banii pot fi cheltuiţi în intervalul N+3 (trei ani după data convenită că un proiect va fi încheiat), faţă de N+2 în prezent – adică întreaga alocare trebuie absorbită în 10 ani de la debutul exerciţiului financiar. În exerciţiul financiar 2014-2020, TVA pentru proiectele cu bani europeni va continua să fie eligibil la finanţare (TVA poate fi plătiti din sumele nerambursabile).

Rata de cofinanţare naţională pentru fondurile structurale rămâne de 15% (85% bani europeni, 15% banii proprii).

Pe dezvoltare rurală rata de cofinanţare va rămâne la 25% (75% banii UE, 25% bani proprii). În cazul în care un stat din UE are un acord de asistenţă financiară, fie cu FMI, fie cu UE, cofinanţarea naţională scade pe respectiva perioadă la 5% pentru fondurile structurale (5% cofinanţare naţională, 95% banii UE), iar pe dezvoltare rurală la 15% (15% cofinanţare naţională, 85% banii UE).

Prefinanţările (banii daţi înainte de UE) vor fi de 3% din valoarea unui proiect (România voia ca procentul să ajungă la 8%). Pentru statele care în 2010 au avut un acord de finanţate cu FMI sau UE, procentul prefinanţărilor va fi de 4% – deci pentru România procentul prefinanţării este de 4%, atât pentru fondurile de coeziune cât şi pentru cele care privesc dezvoltarea rurală.

Diminuare istorică a bugetului european

Liderii europeni s-au înţeles pe un buget de 960 de miliarde de euro pentru următorul exerciţiu bugetar al Uniunii. Inţial, Comisia Europeană solicitase un buget de 1003 miliarde de euro. Pentru a avea valoare de lege, documentul, care marchează prima scădere bugetară comunitară din istoria blocului comunitar, va trebui să fie adoptat însă de Parlamentul European.