Autorităţile locale nu mai vor disponibilizări

Cu toate că, la nivel naţional, se iau în calcul noi reduceri de personal din administraţia publică, autorităţile locale şi şefii instituţiilor deconcentrate spun că vor să evite disponibilizările. Aceştia susţin că majoritatea instituţiilor pe care le conduc funcţionează, şi aşa, cu deficit de personal. 

Instituţiile publice din judeţ nu mai pot suporta noi reduceri de personal, după cum spun şefii acestora

La Deva, de exemplu, purtătorul de cuvânt al Primăriei, Andrei Nistor, spune că administraţia publică locală funcţionează şi acum cu un număr prea mic de salariaţi, unele servicii sau compartimente fiind deservite de prea puţini angajaţi ori nemaiavând deloc personal. Nistor adaugă că, oricum, reducerea personalului din administraţie este – pe moment – doar o ipoteză şi adaugă că speră ca autorităţile devene să nu fie nevoite să trimită oameni acasă. Directorul Agenţiei Judeţene pentru ocuparea Forţei de Muncă Hunedoara, Vasile Iorgovan Velichi, afirmă că legea prevede ca orice companie care face disponibilizări colective să anunţe Agenţia.

“Asta înseamnă că, de exemplu, orice societate sau instituţie care disponibilizează câţiva angajaţi sau câteva zeci dintre aceştia, în funcţie de numărul total de salariaţi pe care îl are, trebuie să ne anunţe cu 30 de zile înainte, pentru ca noi să începem procedura de preconcediere. Ce pot să vă spun este că chiar de la AJOFM Hunedoara au plecat, în septembrie 2010, 42 de angajaţi dintr-un total de 116. În acest moment, funcţionăm cu numai 74 de angajaţi în tot judeţul. Acest lucru a fost posibil ca urmare a faptului că am renunţat la programul permanent la Petrila, Ilia şi Aninoasa. Pe petrileni i-am direcţionat la Petroşani, fiind vorba de o distanţă de numai 6 kilometri între oraşe, hunedorenii care locuiesc în Aninoasa merg la Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Vulcan, iar la Ilia mergem noi o dată pe săptămână”, explică Vasile Iorgovan Velichi.

Funcţionează “pe muchie de cuţit”

Acesta spune că îşi doreşte să nu mai reducă din personal, în condiţiile în care angajaţii săi au şi aşa foarte mult de lucru. Iorgovan precizează că volumul mare de muncă pe care îl au de realizat salariaţii AJOFM Hunedoara este dat de numărul considerabil de şomeri care trebuie recalificaţi, având în vedere specificul de “monocalificare” în industria grea (siderurgie şi minerit), pe care au avut-o majoritatea hunedorenilor. “Firmele private nu abordează calificarea pe meserii lucrative, aşa că am cam rămas singurii care oferim cursuri pentru astfel de profesii. În plus, sper ca oficialii din Ministerul Muncii să ţină cont – în momentul în care vor face o eventuală analiză în vederea reducerii de personal – de faptul că suntem cel mai urbanizat judeţ, cu şapte municipii şi şapte oraşe”, precizează şeful AJOFM.

Acesta menţionează că ar putea exista instituţii unde s-ar putea opera reduceri, însă Agenţia nu face parte dintre ele, având în vedere că gestionează şi activitatea celor două centre de formare profesională din judeţ. Iorgovan precizează că o soluţie pentru reducerea de personal ar putea veni dinspre “relocarea” angajaţilor din primăriile cu un număr foarte mic de locuitori sau redistribuirea funcţionarilor, în raport direct cu numărul de locuitori pe care aceştia îi deservesc. Autorităţile locale care conduc destinele comunelor mici, în schimb, spun şi ele că abia “supravieţuiesc”. La Bătrâna, spre exemplu, primarul Radu Herciu afirmă că instituţia pe care o conduce are şase angajaţi: primarul, viceprimarul, secretarul care face şi munca de contabil, agentul fiscal, agentul agricol şi o femeie de serviciu.

“Vă daţi seama că, dacă unul sau doi dintre noi suntem nevoiţi să plecăm în delegaţie, iar restul colegilor se întâmplă să fie în teren, Primăria Bătrâna poate ajunge în situaţia (tragic-hilară) de a fi deservită de femeia de serviciu”, afirmă edilul-şef. Acesta mai spune că instituţia pe care o conduce oferă servicii pentru 137 de locuitori, comuna Bătrâna fiind considerată cea mai mică dintre toate unităţile administrativ teritoriale din România. O variantă pentru locuitorii din Bătrâna ar fi “alipirea” acesteia la comuna Dobra. Din păcate, asta ar însemna că locuitorii satelor risipite din zonă ar trebui să străbată 30 de kilometri până la primărie, deşi pe ruta Bătrâna-Dobra nu există mijloc de transport.