Edilii hunedoreni, despre regionalizare

Anunţata regionalizare a României, proces menit să descentralizeze decizia administrativă, naşte semne de întrebare şi în rândul primarilor hunedoreni. Vicepremierul Liviu Dragnea a anunţat deja că se doreşte ca un cadru clar al procesului regionalizării să fie gata până în luna iunie a acestui an. Discuţiile pe această temă sunt în toi, mai ales în Capitală. Liderii politici ai judeţului încearcă acum să afle cât mai multe detalii, pentru a putea apoi să avanseze propuneri. Câteva lucruri sunt însă certe: judeţele nu se vor desfiinţa, primăriile vor avea atribuţii în plus, iar instituţiile care vor pierde cei mai mulţi angajaţi vor fi structurile administrative din Bucureşti, după cum a lăsat să se înţeleagă Liviu Dragnea.

La începutul săptămânii, Dragnea a avansat ideea ca, în cadrul regiunilor nou create, pârghiile administrative să fie distribuite în toate judeţele ce compun respectiva regiune, astfel încât puterea decizională să nu fie concentrată doar în oraşele mari. Judeţul Hunedoara, cel mai probabil, va face parte, alături de Arad, Caraş-Severin şi Timiş, din Regiunea Vest, a cărei “capitală” este de ani buni Timişoara. “Dacă se pune problema de a avea în judeţul Hunedoara vreo pârghie administrativă anume, Deva ar putea găzdui orice instituţie regională, din orice domeniu administrativ. Important este însă să avem acel birou unic care să ajute la rezolvarea chestiunilor administrative. Varianta în care un cetăţean care are nevoie de mai multe acte să fie nevoit să facă mai multe drumuri la Timişoara, Reşiţa, Deva şi Arad pentru a le obţine este de neimaginat pentru mine.

În varianta concentrării instituţiilor la Timişoara, trebuie să avem grijă ca Deva să nu piardă foarte multe posturi din direcţiile deconcentrate, pentru că bugetul local al oraşului ar avea de suferit serios. Trebuie să fim sinceri şi să acceptăm faptul că, în comparaţie cu celelalte oraşe din judeţ, sunt foarte mulţi funcţionari care lucrează în Deva, în special datorită existenţei direcţiilor deconcentrate”, spune preşedintele Consiliului Judeţean, Mircea Moloţ.

“Deva sau Reşiţa, reşedinţe: de ce nu?”

Moloţ adaugă că nu doreşte să comenteze detalii legate de regionalizare şi reorganizare administrativă câtă vreme nu există propuneri foarte clare, argumentate, puse în discuţie. Totuşi, nu se fereşte să avanseze o idee interesantă: “Americanii nu şi-au pus capitalele statelor în cele mai dezvoltate oraşe din punct de vedere economic. În majoritatea statelor ce alcătuiesc SUA, capitala a fost amplasată într-un oraş mai puţin dezolvat. Dacă se vrea cu adevărat o dezvoltare uniformă şi echitabilă a ţării, nu văd de ce nu ne-am putea gândi ca viitorul centru al Regiunii Vest să fie la Reşiţa, sau la Deva?! Asta pentru că Timişoara şi Aradul sunt oraşe mult mai dezvoltate decât primele două amintite. Şi nu spun asta dintr-un patriotism local prostesc, ci pentru că mă gândesc la viitorul oraşului şi al judeţului meu. Îmi pare oarecum rău că nu am reuşit să avem conurbaţia Deva – Hunedoara – Simeria – Călan. Dacă am fi reuşit să o realizăm, acum am fi discuat altfel despre regionalizare şi reorganizare administrativă, deoarece un oraş nou, tânăr, ar fi fost cel mai potrivit pentru a primi statutul de reşedinţă regională, pentru că s-ar fi putut dezvolta pe baza unor proiecte cu adevărat moderne şi eficiente”, adaugă preşedintele CJ Hunedoara.

Primarul Devei: “Proiectele contează”

Primarul Devei, Petre Mărginean, spune că a avut recent discuţii la Bucureşti cu mai mulţi parlamentari, pe tema regionalizării, iar, în opinia sa, temerile ca oraşele mici să fie defavorizate de noua organizare sunt nejustificate. “Este o falsă problemă, pentru că judeţele rămân aşa cum sunt. În plus, regionalizarea este acum discutată de specialişti în mai toate domeniile, inclusiv de istorici.

Dacă s-ar merge pe ideea creerii mai multor poli decizionali, în fiecare regiune, pe anumite domenii, cred că Deva ar putea deveni gazda direcţiei silvice regionale, de exemplu. Dacă tot vorbim de reorganizare administrativă, putem trece o serie de servicii direct în subordinea primăriilor. De exemplu, serviciul de protecţie a consumatorului cred eu că este mult mai bine să fie subordonat primăriei din fiecare oraş”.

Mărginean adaugă că nu s-ar supăra nici dacă Deva nu ar mai avea statut de reşedinţă de judeţ. “Nu cred că pe termen mediu şi lung bugetul local ar avea mult de pierdut. Eu încerc să dezvolt oraşul pe baza unor proiecte cu bani europeni, dar nu numai. Dacă ai proiecte clare, bine ţintite şi bine aplicate, nu ai de ce să te temi. Sigur, nu o să putem transforma Deva într-un oraş în care producţia industrială să domine, cum sunt alte oraşe din judeţ, însă putem să ne creem o nouă identitate, un nou specific local, un nou brand puternic. Acest sfat l-am primit şi de la reprezentantul Băncii Mondiale în România. Dacă avem proiecte clare, de impact regional, sunt sigur că vom găsi şi finanţări. Şi vă dau un alt exemplu: acum, la Aqualand-ul din Deva vin oameni din judeţele Alba şi Timiş. Dacă am crea un parc acvatic folosindu-ne şi de râul Mureş, am putea să ieşim şi mai mult în evidenţă. Astfel de idei trebuie avansate, discutate şi evaluate”.

Servicii mai aproape de cetăţean

În ultimele decenii, locuitorii Văii Jiului au fost nevoiţi deseori să piardă timp şi bani cu drumurile pe care au fost obligaţi să le facă la Deva pentru rezolvarea diferitelor probleme legate de acte, autorizaţii ori evaluări. Şi la ora actuală, ca să obţină o hârtie de la vreo direcţie deconcentrată, un om de afaceri din Valea Jiului pierde aproape o zi întreagă, pentru că cei 90 – 120 de kilometri (în funcţie de oraşul din care pleacă) nu se parcurg foarte repede.
“Nu am făcut nimic dacă schimbăm Deva cu Timişoara. Ar fi chiar mai rău decât până acum. Este esenţial ca acele birouri unice ale administraţiei să fie făcute în fiecare judeţ, şi să nu fie doar unul singur. Noi am reuşit, în ultimii ani, să aducem în Petroşani un birou al Casei de Pensii şi unul al Serviciului de Paşapoarte. Cred că lucrurile trebuie să meargă în aceeaşi direcţie, a aducerii serviciilor administrative mai aproape de cetăţean. Cât despre posibilitatea dispersării direcţiilor regionale de specialitate, ideea mi se pare aplicabilă, repet, dacă vor funcţiona birourile unice. Spun asta gândindu-mă la faptul că, de exemplu, şi agenţiile europene sunt dispersate în mai multe zone, nu sunt toate concentrate la Bruxelles”, spune primarul Petroşaniului, Tiberiu Iacob-Ridzi (foto).