Banii europeni ajung greu în ferme

În judeţul Hunedoara mai puţin de 30 de ferme agricole au fost modernizate cu bani europeni în ultimii 4 ani, prin programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Autorităţile spun că cererea de finanţare a fost dublă, dar nu toate proiectele au îndeplinit condiţiile necesare. Autoritatea de Management, în schimb, anunţă prelungiri din cauza numărului mic de cereri de finanţare. 

Mâine este ultima zi în care fermierii hunedoreni mai pot depune cereri pentru finanţări europene

Directorul Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Hunedoara (OJPDRP), Călin Petru Marian, spune că în timpul ultimei sesiuni de depunere de proiecte pentru Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”, în judeţul Hunedoara au fost înregistrate doar 4 solicitări. Pentru cealaltă linie de finanţare, Măsura 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere”, niciun investitor hunedorean nu a depus vreun proiect. Şeful OJPDRP spune că acest lucru s-a întâmplat şi din cauză că sesiunea de proiecte a fost lansată înainte de sărbători, o perioadă în care hunedorenii au, întotdeauna, alte preocupări. Purtătorul de cuvânt al Oficiului de Plăţi Hunedoara, Artur Covaci, spune că, începând din februarie 2008, când s-a lansat linia de finanţare pentru modernizarea exploataţiilor agricole, în judeţul Hunedoara au fost depuse 60 de cereri, proiecte în valoare totală de 59 de milioane de euro.

Dintre acestea, doar 27 au primit finanţare, în sumă de 20 de milioane de euro. Covaci adaugă că unele proiecte care nu au îndeplinit criteriile necesare (legate de vârsta proprietarilor, de amplasarea fermelor în regiuni defavorizate sau nu, de existenţa sistemelor integrate, care şi procesează produsele obţinute în ferme etc.) au fost eliminate, în favoarea solicitărilor cele mai performante. Reprezentantul OJPDRP Hunedoara mai spune că în următoarele luni mici fermieri hunedoreni vor putea aplica, în paralel, la mai multe linii de finanţare, pentru a-şi putea dezvolta afacerile şi pentru a genera profit.

Excepţia care confirmă regula

Hunedoreanul Iosif Bota, directorul fermei EMA GAB, este unul dintre cele mai potrivite exemple, care ne arată că banii europeni pot fi accesaţi şi transformaţi în afaceri de succes. După ce a început „de la zero” cu o gospodărie normală, cum sunt sute în judeţ, Iosif Bota a reuşit, după şapte ani de implementare de proiecte europene, să exploateze o fermă modernă cu 450 de vaci şi să ofere un loc de muncă pentru 20 de angajaţi. „Am încput să muncim doar noi, în familie – povesteşte hunedoreanul. În 2005 am accesat primul proiect cu finanţare europeană. Atunci era o linie de finanţare pe SAPARD, dar derulată tot prin OJPDRP Hunedoara. A fost un proiect în valoare de 250.000 de euro. Noi a trebuit să venim cu o contribuţie de 50 la sută. Nu am avut banii, aşa că am făcut un credit. Un credit bancar, ca oricare altul, pentru care încă mai achit rate şi voi mai avea de plătit până în 2015. Ca să obţinem banii am ipotecat bunuri personale. La un an diferenţă, în 2006, am mai accesat un proiect, tot pe SAPARD. De data asta a fost o sumă mai mică: numai 30.000 de euro. Aveam nevoie de utilaje automatizate: cositoare, greblă…”, spune fermierul.

În 2009 a accesat al treilea proiect. De data asta, valoarea a fost una consistentă: 700.000 de euro, pentru că ferma de la Aurel Vlaicu (dincolo de Orăştie), se extinsese, iar Iosif Bota avea nevoie de utilaje agricole: tractoare şi combine. Hunedoreanul nu s-a oprit aici: a iniţiat un al patrulea proiect, de data aceasta cu o finanţare mai mare ca niciodată: 1.200.000 de euro, bani care, în afara utilajelor (cum ar fi un uscător de cereale performant), i-a permis şi modernizarea infrastructurii din propria fermă: asfaltare şi betonare, astfel încât „gospodăria” hunedoreanului este acum la standarde europene.

Cerere de lapte este, producţie de calitate să fie!

Fermierul din Aurel Vlaicu spune că laptele său este preluat de grupul de companii Olimpus şi că, graţie calităţii, a ajuns să fie el căutat de marii procesatori şi ambalatori de produse lactate din ţară, nemaifiind nevoit să alerge după contracte. Cu toate acestea, fostul electronist, care a lucrat în domeniul producerii laptelui praf, spune că nu-i prisoseşte niciun ban. „Banii pe care i-am câştigat până acum au mers înspre plata creditelor sau i-am reinvestit pentru extindere şi modernizare în fermă. Practic, nu am ajuns să câştigăm şi să ne folosim noi de banii rezultaţi din producţie. Abia peste 10 ani, după ce vom termina de achitat toate creditele, vom putea să ne bucurăm şi noi de munca noastră”, explică Iosif Bota. Hunedoreanul adaugă că marile companii procesatoare de lapte caută producători care să furnizeze produse de calitate, iar cererea pieţei în acest moment este una care asigură mai mult decât supravieţuirea fermierilor.

Fermierul mai spune că, aşa cum el a început cu numai patru văcuţe din gospodăria personală, orice hunedorean ar putea iniţia o asemenea afacere, cu o singură condiţie: să dorească acest lucru. Bota recunoaşte că a fost permanent stresat din cauza grijilor în această perioadă de criză, dar adaugă că – din fericire – a reuşit să-şi plătească toate ratele bancare la timp. „În ce priveşte birocraţia de care se plâng unii fermieri, este adevărat că se cer multe documente, dar mie – unul – mi se pare normal ca, dacă cineva îţi oferă câteva sute de mii de euro, să facă asta nu pe poveşti, ci pe documente şi în baza unor verificări serioase. În plus, aceste controale sunt cerute chiar de Uniunea Europeană”, precizează omul de afaceri hunedorean. Acesta adaugă că, pentru a avea o fermă de lactate de succes, este nevoie ca aceasta să aibă un şeptel de minimum 50 de văcuţe. Fermierul hunedorean adaugă că, pe lângă ele 450 de vaci de lapte, mai cultivă 450 de hectare de teren, pentru furaje, în timp ce producţia în surplus este vândută.

Sunt bani, dar nu sunt cereri de finanţare

Agricultorii hunedoreni încă mai pot depune proiecte pe Măsurile 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole” şi 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” până la 1 martie. Este pentru a treia oară când termenul de depunere a cererilor este prelungit de către Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). Autoritatea de Management recunoaşte că a luat această măsură din cauza numărului mic de solicitări depuse. Fermierii din judeţ, care doresc să acceseze fonduri nerambursabile pe cele două măsuri, pot să depună proiectele la sediul Oficiului Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Hunedoara (OJPDRP).