Autorităţile se tem de un alt dezastru de mediu ca la “Autostrada Transilvania”

Deşi spun că mai au puţin până la finalizarea lucrării, constructorii autostrăzii Deva – Orăştie nu au început ecologizarea carierelor folosite pentru obţinerea materialului de umplutură pus în terasament. 

Un milion de metri cubi de material de umplutură au fost excavaţi în ultimii doi ani, din şase perimetre de pe raza judeţului Hunedoara, pentru realizarea terasamentului celor 32 de kilometri de autostradă dintre Deva şi Orăştie. Constructorii asociaţi pentru realizarea autostrăzii, grupul austriac Strabag şi cel românesc Straco, nu s-au apucat încă de ecologizarea celor şase perimetre, după cum spun reprezentanţii Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului Hunedoara.

Prefectul cere controale şi monitorizare

Prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu, a dispus crearea unui grup de lucru format din reprezentanţi ai mai multor instituţii deconcentrate, care să monitorizeze în ce fel reuşeşte sau nu constructorul să se achite de obligaţiile de mediu ce îi revin. “Am văzut ceea ce s-a întâmplat la autostrada Transilvania şi acest lucru ne-a speriat. Ne dorim să evităm repetarea situaţiei şi la autostrada noastră. Am solicitat controale efectuate de către Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) şi de către Inspecţia de Stat în Construcţii. ANIF ne-a răspuns că totul este în regulă, iar acum aşteptăm concluziile Inspecţiei în Construcţii. Trebuie să evităm o catastrofă de mediu ca cea petrecută în jurul autostrăzii Transilvania”, adaugă prefectul.

Garanţiile ajung doar pentru proiecte

Conform directorului Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, Georgeta Barabaş, lucrările de ecologizare a carierelor trebuiau începute anul trecut, imediat după încetarea exploatării lor. Terasamentele la autostradă sunt gata, o jumătate din tronson fiind dată în folosinţă în decembrie, însă ecologizările nu au început. “Sperăm să nu rămânem cu acele gropi imense, care apoi să se umple de gunoaie. Pentru fiecare perimetru dintre cele şase s-a solicitat câte o garanţie financiară pentru refacerea mediului în valoare de 50.000 de lei. Dacă lucrările nu vor fi făcute de constructori, aceste garanţii nu ar ajunge decât, cel mult, pentru proiectul tehnic de ecologizare, în niciun caz şi pentru lucrările efective. Valoarea garanţiei a fost stabilită de beneficiar (CNADNR – n.red.) împreună cu Agenţia de Resurse Minerale. Totuşi, fiind vorba despre două companii care mai doresc să lucreze în România, sper să se mobilizeze şi să facă ce trebuie făcut”, mai spune Georgeta Barabaş.

Se putea şi mai rău

Termenul până la care carierele folosite pentru scoaterea materialului de umplutură trebuie ecologizate este jumătatea anului 2014, însă procesul trebuie început mult mai devreme, pentru că acesta presupune şi plantări de arbori, iar puieţii s-ar putea usca, situaţie în care s-ar impune plantarea altora. Proiectul iniţial al autostrăzii Deva – Hunedoara prevedea extragerea a 3 milioane de metri cubi de umplutură din mai multe puncte ale judeţului. La insistenţele APM Hunedoara, CNADNR şi constructorii au reuşit să găsească o soluţie pentru a folosi ca material de umplutură 2 milioane de metri cubi de zgură de pe haldele fostelor combinate siderurgice de la Hunedoara şi Călan. Iniţial, existau temeri că folosirea zgurii ca material de umplutură ar fi putut afecta în timp calitatea terasamentului, însă reprezentanţii Strabag au spus atunci că zgura a fost analizată în laboratoarele din Viena ale companiei şi este considerată conformă cu cerinţele în domeniul construcţiilor de drumuri.

Reprezentanţii companiei Strabag, liderul de asociere pentru construcţia autostrăzii Deva – Orăştie, nu au putut fi contactaţi pentru comentarii referitoare la temerile autorităţilor hunedorene.